Raiul știrilor false (I)

Sistemul de like și share bagă în viteză știrile false, selecții care nu se bazează pe rațiune și cumpănire, ci pe emoția de moment.

Brindusa Armanca 17.01.2017

De același autor

 

Informația că Facebook investește într-o stra­tegie pentru detectarea știrilor false a făcut instantaneu ocolul lumii, fiind comentată ca un armistițiu cu sistemul mediatic care, prin vocile sale cele mai pres­ti­gi­oa­se, a reproșat rețelelor so­ciale ca Facebook, Twitter, You­Tube etc., precum și plat­formei Google confiscarea au­torității presei și răspândirea știrilor false. Acuzele au fost întărite după Brexit și în tim­pul campaniei prezidențiale ame­ricane, dar mai ales după victoria lui Trump, atribuită în parte și vitezei cu care Facebook a ros­to­go­lit știri negative și mincinoase la adresa con­tra­candidatei sale. „Este o idee trăznită!“, a reacționat public Mark Zuckerberg la o con­ferință ținută imediat după alegeri. A susținut mai departe că Facebook este o companie „tech“ și o platformă neutră, găzduind con­ți­nuturi pentru care nu își asumă respon­sa­bi­li­tatea. Problema Facebook este că „nu re­cu­noaște că este în fapt un publisher și că are o responsabilitate ca difuzor de știri. E nevoie să recunoască și să aplice principiile și stan­dar­dele de bază ale jurnalismului și libertății de exprimare care au ghidat munca jur­na­liștilor, editorilor și publisherilor de-a lungul generațiilor“, subliniază Aidan White, fost secretar general al Federației Internaționale a Jurnaliștilor, în raportul Ethics in the News. Challeges for Journalism în the Post-truth Era. Un grafic publicat în raportul ins­ti­tu­tu­lui Reuters, Journalism, Media and Technology Trends 2017, arată că, în timpul campaniei prezidențiale americane, in­te­resul publicului (click, share, comentarii etc.) pentru știrile false a crescut pe Facebook, de la 3 milioane în februarie-aprilie 2016, la 8,7 milioane în august, iar ști­rile presei consacrate (mainstream media) au scăzut în interes de la 12 milioane de reacții la 7,3 milioane în ziua alegerilor.

 

Proliferarea știrilor false, a imaginilor de sen­za­ție, a cli­pu­rilor care dau fiori este stimulată de însuși modelul de business practicat de plat­for­mele atotputernice: reclamele încasate de Google, Facebook, Twitter, Microsoft etc. au în vedere numărul de click-uri, de vizua­li­zări, traficul. Or, virale nu devin știrile seri­oa­se și analizele argumentate, ci știrile și ima­ginile șo­cante. Sistemul de like și share bagă în vi­te­ză știrile false, selecții care nu se ba­zează pe ra­țiune și cumpănire, ci pe emoția de moment.

 

Totuși, „imperialiștii“ sistemului mediatic, Goo­gle și Facebook, au acceptat unele con­ce­sii: Google a inițiat un program de finanțare pentru jurnalismul de calitate în Europa numit Digital News Initiative, iar Facebook a început să elaboreze un sistem de etichetare a știrilor false pentru a avertiza publicul să fie prudent. Detectarea informațiilor suspecte, ne­creditabile sau inventate se va face cu aju­torul unor organizații din toată lumea care au aderat la Codul Internațional de Principii în ma­terie de verificare a informației. De altfel, pre­viziunile pentru 2017 ale mai multor ex­perți invitați de NiemanLab includ dezvoltarea unor tehnologii complexe de verificare, ade­vă­rate „mașini de control“ pentru informația ca­re circulă în mediile digitale, în presa online, în mediul virtual.

 

Sunt publicul, respectiv mass-media din Ro­mânia, la fel de vulnerabile la răspândirea ști­rilor false? Un studiu efectuat pe 800 de re­pondenți, cu marjă de eroare de 3,4%, pu­blicat de iSense Solutions în decembrie 2016, arată că principalele surse de informare pen­tru români sunt Facebook (89%), site-urile de știri (64%), e-mail (58%), Google (55%) și ziarele sau revistele online (47%). Cele ca­re conțin cele mai multe știri false, în opinia românilor, sunt Facebook (75%), blogurile (69%), Twitter (64%), forumurile (63%), ziarele/revistele tipărite sau online (61%) și TV-ul (59%). „Deși românii par conștienți de expunerea lor la știri false – 9 din 10 sus­ți­nând că li se întâmplă să descopere că o ști­re pe care inițial o considerau adevărată este falsă -, doar jumătate dintre ei verifică veri­dicitatea informațiilor, chiar și înainte de a le îm­părtăși altor persoane. Mai mult decât atât, majoritatea continuă să folosească ace­leași canale pe care au descoperit știri false, însă le scade încrederea în ele“, afirmă Traian Năstase, Managing Partner la iSense Solu­tions, confirmând că publicul românesc nu se ara­tă foarte îngrijorat de fenomen.

 

(Fragment dintr-un studiu inclus în volumul în curs de publicare de UBB la Editura Tritonic.)

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22