Raiul știrilor false (II)

Comunitatea media din România încearcă să tragă semnale de alarmă în privința unor site-uri sau pagini suspecte care transmit sistematic știri false.

Brindusa Armanca 24.01.2017

De același autor

 

Când se vorbește despre abundența știrilor fal­se și despre soluții împotriva răspândirii lor pe rețelele sociale, mai ales pe Facebook, tre­buie pusă și problema publicului. Vor con­su­matorii de media știri fac­tuale, îi interesează ca jur­na­liștii să verifice informațiile și să le livreze știri veridice, vor oamenii investigații care să dezvăluie corupția, manevrele politice necurate și păcatele candidaților la diverse dre­gă­torii? Un răspuns îl dă con­duita românilor în alegeri: au fost aleși primari cu cătușe la mâini, parlamentari cu condamnări penale, iar numirea în funcții a unor indivizi aflați în cer­cetare pentru corupție nu provoacă pro­test sau, cel puțin, nu produce masă critică. Mitul alegătorului care are întotdeauna drep­tate e o iluzie: depinde cât de bine informat e publicul și cât de exigent este electoratul.

 

Marea problemă a societății românești rezidă în pierderea busolei morale. Mass-media au ce­dat, deontologia profesională nu reprezintă o preocupare prioritară pentru unii jurnaliști. Poate doar atunci când se utilizează cu ne­ru­și­nare de către mercenarii presei termenul de „deontologi“, în mod peiorativ, pentru a-i stig­matiza pe „fraierii“ care invocă principiile etice ale meseriei. Cele mai primitive manipulări au putut fi realizate cu complicitatea unor companii media in­te­resate să propage nea­de­vă­ruri, în beneficiul unor gru­puri politice sau al patronilor. Fenomenul „televiziunilor de știri“ (Antena 3, RTV, B1 TV, Realitatea TV), un model me­diatic cu pronunțat specific românesc, având patroni certați cu legea, a intensificat jocul manipulărilor cu adresă politică. Atacul la justiție, atacul la instituții ale democrației este permanent. Una dintre știrile false vehiculate intens în timpul cam­pa­niei electorale pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2016 a fost „Cioloș - fiul ne­le­gitim al lui Soros“. O investigație realizată de Sorin Istrate și Lucian Mândruță arată că fi­rele duc spre membrul unui partid politic, ALDE, interesat să îl compromită pe premierul Cioloș, vector de imagine pentru un partid rival, PNL. Dar „știrea“ a fost lansată, re­dis­tribuită de sute de ori pe site-uri obscure și a intrat astfel în conștiința publică, intoxicând o parte din public. La protestele din 22 ia­nuarie 2017 împotriva ordonanțelor de ur­gență, Antena 3 s-a întrecut pe sine în ma­nipularea imaginilor și mesajelor. Prin filmări limitative, operatorii Antenei 3 au încercat să diminueze vizual participarea celor peste 20.000 de protestatari în Capitală. Mesajele vu­vuzelelor RTV gen Cristoiu, Chirieac, Abra­ham, Ciutacu, Drăgotescu etc. au încercat să acrediteze în mod fals că în stradă sunt „sorosiști“ plătiți, că este implicat SRI în or­ga­nizarea protestului, că e „lovitură de stat“, că este necesar un contra-protest organizat de PSD. Mesajul a fost amplificat de in­ter­ven­ția unui oficial pe Facebook, Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților și al PSD, care a introdus termenul de „nouă mi­ne­riadă“ condusă de președintele Iohannis.

 

Ce e de făcut? Ministrul german al Justiției a ce­rut ca legea, care prevede în Germania pâ­nă la cinci ani închisoare pentru răspândirea de informații false, să fie aplicată drastic, inclusiv platformei Facebook. În România, „Co­municarea de informații false“ din Codul Penal este o infracțiune referitoare la secu­ri­tatea națională, deci nu se aplică cotidian. Exis­tă suplimentar soluția daunelor civile, când persoanele sunt lezate prin publicarea cu intenție a unor informații false. Comu­ni­tatea media din România, atât cât poate ea să funcționeze în baza unor principii, încearcă să tragă semnale de alarmă în privința unor site-uri sau pagini suspecte care transmit sistematic știri false. Recent a fost publicat pe portalul Republica un Mic ghid de site-uri dubioase, jurnaliști și specialiști IT se unesc pentru a contracara fenomenul și apar, chiar dacă rar, proiecte de media literacy pentru a oferi publicului anticorpi împotriva minciunii, dezinformării, manipulării. Un proiect de detectare similar cu altele din Occident a început să funcționeze și la noi sub numele de factual.ro, care se definește ca „Primul site de fact-checking pe politicile și de­cla­rațiile publice din România“. Sunt măsuri ti­mide, poate insuficiente, împotriva intoxicării care subminează nu doar credibilitatea mass-media și a unei profesii respectabile ca jur­na­lismul, ci însăși democrația. Contracararea efec­telor este o prioritate, spune profesorul Paul Bradshaw de la Birmingham City Uni­versity, fiindcă „știrile false amenință să dis­crediteze democrația peste tot în lume“.

 

(Fragment dintr-un studiu inclus în volumul în curs de publicare de UBB la Editura Tritonic.)

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22