De același autor
Tânăra jurnalistă n-a ascuns că suferea de depresie și scria frecvent pe rețelele sociale despre eforturile de a se trata. Nimic din suferința ei nu transpare în articolele și investigațiile sale riguros documentate. Presa a semnalat cu mult regret pierderea tinerei de 32 de ani din rândurile breslei. Nu întreaga presă, fiindcă există canale de televiziune fără etică și oameni cinici care lucrează în presă fără a onora numele de jurnalist care au făcut din dispariția Iuliei Marin un subiect de batjocură. RTV, prin vocea toxică a lui Ciutacu, acompaniat de corul comentatorilor de serviciu, a decretat în emisiunile din 19, 20, 21 aprilie că persoanele cu depresie nu pot lucra în presă: „Pixul domnișoarei Marin e o armă. Care folosită cu ticăloșie poate distruge destine”, s-a spus în emisiune.
Reacția societății a fost promptă, ceea ce se întâmplă rar: 2.000 de redacții, ONG-uri, BOR, asociații de psihoterapeuți etc. au semnat un apel prin care sancționau moral incitarea la ură și discriminare practicată de RTV și au cerut CNA și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) să analizeze cazul.
Lucrurile însă nu s-au oprit aici. RTV a continuat atacul la Libertatea, la patronat, la conducerea editorială și la semnatarii apelului, utilizând pretextul „neglijării” bietei jurnaliste, care ar fi fost „folosită și lăsată să moară”. Coordonatorul redacțiilor Libertatea și GSP, „propagandistul-șef” Cătălin Tolontan, cum apare titrat, a fost tocat în fiecare seară că ar fi ajutat-o indirect pe Iulia Marin să se sinucidă. Poziția oficială a RTV și un interviu cu Victor Ciutacu publicate de paginademedia.ro incriminează în plus redacția că ar fi încălcat legislația muncii, că nu i-a dat jurnalistei subiecte soft, ca turism, ecologie etc.
Tupeul RTV merge până la capăt, susținând că „reclamaţia la CNA şi petiţia semnată de către cadrele soroşiste au scopul de a obliga România TV să-l cenzureze pe Victor Ciutacu”. Ciutacu se victimizează zilnic că e atacat pentru a nu continua o presupusă investigație și să nu dezvăluie „adevărul” privind moartea jurnalistei. Mona Dârțu face o analiză serioasă a comunicatului oficial al RTV și conchide: „Victor Ciutacu nu se ocupă cu «investigațiile» - el e doar moderatorul unei emisiuni”, iar RTV „ar trebui chemată în instanță luni dimineață să probeze toate afirmațiile - deocamdată neprobate - din propria poziție oficială”.
Art. 79 din Codul Civil stabilește că „Memoria persoanei decedate este protejată în aceleași condiții ca și imaginea și reputația persoanelor aflate în viață”. Iar afirmațiile, nu simple opinii, lansate și întărite de RTV trebuie sancționate. De ce își permit unele organizații de presă din audiovizual derapaje în lanț? Fiindcă nu au pățit mare lucru, în afară de câteva amenzi bine strunite de comanda politică. În schimb, sute de mii de euro se scurg în conturile lor de la partidele aflate la putere. Instituțiile politizate ale statului se arată neputincioase de cele mai multe ori. Nici CNA, nici CNCD sau ANI n-au făcut mari isprăvi de-a lungul anilor, pentru a asana menajeria.
Conspirațiilor RTV i se asociază Cristoiu, care zice într-o diatribă confuză că „statul paralel” face, prin apelul semnat de mii de cetățeni, „o instigare la linșare” a RTV, „linșaj național haștagist, tefelisto-userist” a singurei televiziuni „independente” din România. În aceeași notă conspiraționistă se înscriu discursurile lui Gușă pe diversele canale ale „Clubului de gândire Gold”, aluziile aruncate de Mircea Badea și numeroase detractări de care e plină presa „folosită cu ticăloșie”.
La întrebările noastre privind măsurile pe care intenționează să le ia patronatul și conducerea editorială a redacției Libertatea față de afirmațiile lansate de RTV, am primit următorul răspuns:
„Duminică au trecut patru zile de la constatarea decesului jurnalistei Iuliei Marin și 48 de ore de la înmormântarea ei. În acest timp extrem de scurt, am fost martorii a 4 emisiuni pe care noi le considerăm de lapidare, la România TV. Am reflectat cele spuse acolo, pentru public, și am inițiat un apel antidiscriminare în contra limbajului urii, unde s-au adunat peste 2.000 de reacții instituționale și de la oameni, și tot sosesc (…). Redacția Libertatea nu e formată din sute de oameni, are un corp editorial de 40 de oameni îndurerați după pierderea unei colege de 32 de ani, oameni care fac mari eforturi să-și continue activitatea de zi de zi și să reflecteze la ce avem de făcut. Noi, ca instituție, nu am înaintat plângeri la CNA și la CNCD pentru că acestea au anunțat că vor discuta cazul. Sunt mai multe căi pe care putem merge pentru a apăra memoria Iuliei Marin și impactul asupra noastră, colegilor ei. Ne sfătuim deja cu managementul companiei Ringier ce e de făcut în continuare”. //
