De același autor
Partidele abordează chestiunea în aceiași termeni de împărțeală: PNL ia (mai nou) televiziunea, USR ia radioul, UDMR ia și el ceva. Nici mesajele nu sunt diferite, fiindcă politicienii se consideră proprietari al mediilor publice. Filozofia este că dacă banii se alocă de la buget, instituțiile dansează cum cântă ei.
TVR și SRR au o lungă istorie a cedării autonomiei editoriale. Protestele sau mișcările de apărare a independenței jurnaliștilor s-au stins de mult, iar sindicatele apără numai salariile, sporurile și tichetele. Plantarea în fruntea instituțiilor a unor conduceri politizate a redus substanțial șansa vreunei reforme: Doina Gradea, Președinte-Director General, și conducerea agreată de ea, fidelizată pentru mai multă siguranță prin lungi interimate, a plutit nestingherită și nesancționată din 2017 în balta stătută a televiziunii. Au fost sesizări numeroase privind managementul defectuos, comportamentul incalificabil față de jurnaliști (episodul „cap de porc” e greu de șters), cheltuielile, au fost solicitări către parlament din partea a cinci membri ai Consiliului de Adiministrație să fie schimbată. Plasa de siguranță politică oferită de PSD și de aliații conjuncturali a ferit-o de orice sancțiune. Salariul de peste 7000 euro pe lună nu i-a fost niciodată ciuntit. Iar acum, aflăm din sursele TVR, își negociază un loc în CA din partea PSD și are un loc rezervat în instituție, fiind angajată de predecesoarea sa, Irina Radu.
USR se declara prin vocea lui Iulian Bulai, președintele Comisiei de cultură și media din Camera Deputaților, de partea unei reforme în mediile publice. S-a consultat cu societatea civilă, cu experți, a participat la o dezbatere pe subiect la invitația Asociației Ziariștilor Independenți, secția română a Asociației Europene a Jurnaliștilor. Organizația le-a transmis ambilor șefi ai comisiilor parlamentare un document cu câțiva pași care ar trebui făcuți pentru îmbunătățirea situației celor două instituții. Ele se vor regăsi în fața unor bugete mai mici în 2021.
Modificarea legii 41/1994 de Organizare și Funcționare a TVR și SRR este imperativă cel puțin în câteva aspecte: separarea funcțiilor de președinte al CA de funcția executivă de director, reintroducerea taxei radio-tv pentru a diminua dependența de guvern, care acum alocă integral bugetul, investiții în digitalizare, eliminarea prevederii care stipulează demiterea CA în urma unui vot negativ în Parlament asupra raportului de activitate. „O lege mai apropiată de vremurile de azi ar genera mecanisme intermediare pentru eliminarea unor membri ai Consiliului de Administrație care încalcă legea și criteriile de integritate. Nu susținem căderea în bloc a CA”, se arată în document.
Schimbarea structurii Consiliului de Administrație este o propunere interesantă și demnă de luat în seamă, deși partidele nu au dorit niciodată „să scape din mână” mediile publice. AZIR/AEJ propune un consiliul cu 11 membri după cum urmează: câte un reprezentat din partea Senatului, Camerei Deputaților, Președinției și Guvernului, cinci reprezentanți ai Societății civile și doi reprezentanți ai salariaților. Totodată s-ar introduce și criterii profesionale, de experiență și de integritate pentru desemnarea lor, cât și pentru toate funcțiile de conducere din cele două instituții.„S-ar realiza, astfel, un echilibru între politic și societatea civilă, echilibru necesar autonomiei editoriale a SRR și SRTV. Modificarea ar însemna o depolitizare atât de dorită de public și jurnaliști, iar declarativ și de politicieni”, concluzionează documentul AZIR/AEJ transmis decidenților.
