De același autor
Dificultatea de a obține informații corecte de la mediile publice vine din tontoroiul jucat atât de TVR, cât și de Radioul public: când e vorba de salarii și beneficii, atunci se declară autorități autonome (de exemplu, tăierea salariilor cu 25% din 2010, operată în sistemul bugetar, nu li s-a aplicat); când cer ajutor, atunci se consideră unități de stat. Legea 41/1994 de organizare și funcționare a SRR și SRTV sporește ambiguitatea, permițând scurgerea banilor prin aceste fisuri în buzunarele celor de la butoane. Într-o măsură, situația seamănă cu aceea din sistemul academic, unde autonomia universitară este utilizată pentru a-i îmbogăți pe unii șefi cu găștile din jurul lor, dar banii se cer de la minister.
Pe fondul crizei economice a Televiziunii publice, echipa de zgomote și publicitatea (răs)plătită a SRR au acreditat imaginea unei instituții media profitabile, moderne și fără prihană. Numai că, atunci când s-au solicitat informații în baza Legii 544/2001 a accesului la informația publică, conducerea a refuzat, argumentând că SRR nu este instituție publică. De exemplu, Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind a trebuit să apeleze la justiție pentru a afla sumele cheltuite de SRR cu diverse case de avocatură în procese cu propriii angajați (cazul sindicalistului Adrian Moise e de notorietate), deși are serviciu juridic în organigramă. Curtea de Apel București a obligat SRR, printr-o sentință din iunie 2016, să dezvăluie date financiare din contractele de asistență juridică, fiind „un serviciu public autonom de interes naţional care beneficiază de finanţare de la bugetul de stat“. Așa s-a aflat că s-au cheltuit sute de mii de lei pe lângă lege, fiindcă Ordonanţa Guvernului nr. 26/2012 interzice autorităţilor şi instituţiilor publice să externalizeze serviciile dacă au în componenţă un compartiment juridic.
Date certe despre cheltuirea banilor aflăm din Raportul Curții de Conturi în urma controlului pe perioada 2013-2015. Constatările inspectorilor și auditorilor externi sunt grave: oamenii din structurile de conducere au fost favorizați, înfruptându-se din banii publici prin contracte civile nelegale. În trei ani membrii Comitetelor Directoare și ai Consiliului de Administrație au păpat aproape 2,5 milioane de lei ilegal, fiindcă atât Legea 41/1994, cât și Legea 161/2003 pentru prevenirea și sancționarea corupției stipulează că, în exercitarea atribuţiilor, șefii sunt obligaţi „să nu încheie un act juridic... care să producă un folos material pentru sine, pentru soţul sau ori rudele sale de gradul I“ (art. 72). Situațiile detaliate arată că aceste sume au crescut uneori considerabil, astfel încât, dacă în 2014 membrii CD au primit pe lângă salariu, prin contracte civile, 387.600 de lei în total, în anul 2015 recompensele au crescut la 507.300 de lei. Este o modalitate practicată de Ovidiu Miculescu, președinte-director general, pentru a-și fideliza gruparea din conducere. Și în TVR maniera este aceeași, producând inechități majore între angajați.
La fel de gravă este neînregistrarea unor venituri în contabilitate „cu consecința denaturării situațiilor financiare și a obligațiilor fiscale către bugetul de stat“, cum este consemnat în raport. Este vorba de aproape 16 milioane de lei depistați de echipa de control în baza documentelor verificate, reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune facturată de mandatari. Pentru bugetul de stat înseamnă un prejudiciu de 2,5 milioane de lei. Și OG nr. 64/2001 privind repartizarea profitului a fost interpretată original de conducerea economică a SRR, așa că statul se consideră prejudiciat cu peste 25 de milioane de lei nevirați. Sforăriile constatate, observațiile și recomandările Curții de Conturi sunt numeroase, întinse pe 140 de pagini.
La „reconcilierea“ prevăzută de metodologie, la care au participat Ovidiu Miculescu - PDG, Constantin Pușcaș - director economic, Elena Borcea - contabil-șef și Mariana Milan - șef serviciu juridic, răspunsul standard a fost: „nu s-a încălcat nicio lege, nu s-a produs niciun prejudiciu“. Cifrele n-au contat. Tocmai de aceea MediaSind a cerut comisiilor de specialitate ale parlamentului o anchetă pornind de la raport. „Grație sprijinului politic de care s-a bucurat, administraţia Miculescu a reușit să transforme Radioul Public într-o feudă a grupurilor de interese care, ignorând cu bună știință prevederile legale, au acționat în dauna interesului public, afectând grav, atât independenţa editorială a jurnaliştilor care muncesc aici, cât și imaginea acestei prestigioase instituţii de presă“, a motivat federația sindicală solicitarea.
