Sforăriile financiare ale Radioului public

Dificultatea de a obține informații corecte de la mediile publice vine din tontoroiul jucat atât de TVR, cât și de Radioul public: când e vorba de salarii și beneficii, atunci se declară au­to­ri­tăți autonome (de exemplu, tă­ierea salariilor cu 25% din 2010, operată în sistemul bu­getar, nu li s-a aplicat); când cer ajutor, atunci se con­si­de­ră unități de stat. Legea 41/1994 de organizare și func­ționare a SRR și SRTV spo­rește ambiguitatea, per­mi­țând scurgerea banilor prin aceste fisuri în buzunarele ce­lor de la butoane. Într-o măsură, situația sea­mănă cu aceea din sistemul academic, unde autonomia universitară este utilizată pentru a-i îmbogăți pe unii șefi cu găștile din jurul lor, dar banii se cer de la minister.

Pe fondul crizei economice a Televiziunii pu­blice, echipa de zgomote și publicitatea (răs)­plă­tită a SRR au acreditat imaginea unei ins­ti­tuții media profitabile, moderne și fără pri­ha­nă. Numai că, atunci când s-au solicitat in­for­ma­ții în baza Legii 544/2001 a accesului la in­formația publică, conducerea a refuzat, ar­gu­mentând că SRR nu este instituție publică. De exemplu, Federația Română a Jurnaliștilor Me­diaSind a trebuit să apeleze la justiție pentru a afla sumele cheltuite de SRR cu diverse ca­se de avocatură în procese cu propriii angajați (cazul sin­di­calistului Adrian Moise e de notorietate), deși are serviciu juridic în or­ga­ni­gramă. Curtea de Apel Bu­curești a obligat SRR, printr-o sentință din iu­nie 2016, să dezvăluie date fi­nanciare din contractele de asis­tență ju­ri­dică, fiind „un ser­viciu public autonom de in­teres naţional care beneficiază de finanţare de la bugetul de stat“. Așa s-a aflat că s-au cheltuit sute de mii de lei pe lângă lege, fi­indcă Ordonanţa Guvernului nr. 26/2012 interzice autorităţilor şi instituţiilor publice să ex­ter­nalizeze serviciile dacă au în componenţă un compartiment juridic.

Date certe despre cheltuirea banilor aflăm din Ra­portul Curții de Conturi în urma controlului pe perioada 2013-2015. Constatările ins­pec­to­ri­lor și auditorilor externi sunt grave: oamenii din structurile de conducere au fost favorizați, înfruptându-se din banii publici prin contracte civile nelegale. În trei ani membrii Comitetelor Directoare și ai Consiliului de Administrație au pă­pat aproape 2,5 milioane de lei ilegal, fiind­că atât Legea 41/1994, cât și Legea 161/2003 pentru prevenirea și sancționarea corupției sti­pulează că, în exercitarea atribuţiilor, șefii sunt obligaţi „să nu încheie un act juridic... care să producă un folos material pentru si­ne, pentru soţul sau ori rudele sale de gradul I“ (art. 72). Situațiile detaliate arată că aceste su­me au crescut uneori considerabil, astfel încât, dacă în 2014 membrii CD au primit pe lângă sa­lariu, prin contracte civile, 387.600 de lei în total, în anul 2015 recompensele au cres­cut la 507.300 de lei. Este o modalitate prac­ti­cată de Ovidiu Miculescu, președinte-di­rec­tor general, pentru a-și fideliza gruparea din con­ducere. Și în TVR maniera este aceeași, pro­ducând inechități majore între angajați.

La fel de gravă este neînregistrarea unor ve­ni­turi în contabilitate „cu consecința denaturării situațiilor financiare și a obligațiilor fiscale că­tre bugetul de stat“, cum este consemnat în raport. Este vorba de aproape 16 milioane de lei depistați de echipa de control în baza do­cu­mentelor verificate, reprezentând taxa pen­tru serviciul public de radiodifuziune facturată de mandatari. Pentru bugetul de stat în­seam­nă un prejudiciu de 2,5 milioane de lei. Și OG nr. 64/2001 privind repartizarea profitului a fost interpretată original de conducerea eco­no­mică a SRR, așa că statul se consideră pre­ju­diciat cu peste 25 de milioane de lei ne­vi­rați. Sforăriile constatate, observațiile și re­co­mandările Curții de Conturi sunt numeroase, întinse pe 140 de pagini.

La „reconcilierea“ prevăzută de metodologie, la care au participat Ovidiu Miculescu - PDG, Cons­tantin Pușcaș - director economic, Elena Bor­cea - contabil-șef și Mariana Milan - șef serviciu juridic, răspunsul standard a fost: „nu s-a încălcat nicio lege, nu s-a produs ni­ciun prejudiciu“. Cifrele n-au contat. Tocmai de aceea MediaSind a cerut comisiilor de spe­cia­litate ale parlamentului o anchetă pornind de la raport. „Grație sprijinului politic de care s-a bucurat, administraţia Miculescu a reușit să transforme Radioul Public într-o feudă a grupurilor de interese care, ignorând cu bună știință prevederile legale, au acționat în dau­na interesului public, afectând grav, atât in­dependenţa editorială a jurnaliştilor care mun­cesc aici, cât și imaginea acestei prestigioase instituţii de presă“, a motivat federația sin­di­cală solicitarea.