De același autor
Deși acoperite de o nejustificată confidențialitate, din moment ce sunt făcute din bani publici, mecanismele de finanțare au fost decriptate: PSD transmite presei bani prin firme de publicitate cărora le cere să secretizeze sumele. La fel face și PNL, doar că unele cifre au fost oferite spre publicare, după cereri repetate pe Legea 544/2001 a accesului la informații de interes public. USR a dat în termen informațiile cerute, AUR susține că nu folosește banii primiți de la stat. Ce sume sunt dirijate către presă și pentru ce? „Partidele alocă aproape 50% din bugetul utilizat pentru presă și propagandă. În 2021, suma a fost de aproape 60 de milioane de lei. PSD a utilizat aproape 40 de milioane de lei (8 milioane de euro), PNL aproape 19 milioane de lei (3,8 milioane de euro), iar USR 1 milion de lei (200.000 de euro)”, arată Europa Liberă. Banii vin, de cele mai multe ori, pentru a nu tulbura mediul politic al afacerilor pe sub masă.
Deși sunt sume importante primite de mass-media, mai ales de televiziunile de știri ca Antena 3, Realitatea TV, România TV, DIGI 24, B1 TV și altele, dar și de presa online și radio, publicul nu vede niciodată semnul publicității marcat în articole sau știri plătite de partide. Nu vede fiindcă există un sistem de mascare cu aer de legalitate: partidele dau banii unor firme de PR/advertising agreate, adesea firme ale unor afiliați, pun condiții de publicitate politică și impun confidențialitatea contractelor. Presei acomodate cu sistemul nu i se cere să facă reclamă propriu-zisă ca în campania electorală, ci să tacă. Adică să nu atingă subiecte sensibile, să nu dezvăluie corupția politică și, după caz, să invite repetat demnitari ai partidelor contributoare cu justificarea „interesului public”. Așa se explică prezența (prea) frecventă a ministrului Educației pe DIGI24, a lui Ciolacu pe Antena 3 și la RTV, sau absența opoziției pe mai multe canale.
Sistemul include și pachetul de comentatori permanenți care, erijați în experți universali, comentează favorabil în beneficiul partidelor finanțatoare de la putere. Antena 3, RTV și Realitatea TV sunt experimentate în această metodă. DNA susține că anchetează din 2019 cum s-au insinuat banii PSD în venele presei, suspectând acte de corupție. La viteza cu care se mișcă DNA, vor trece rânduri de alegeri fără să existe rezultate clare.
Puțin discutate în România, dar deja dezbătute la Comisia Europeană, sunt finanțările propagandei ruse în mass-media diverselor țări din spațiul ex-comunist. Comisia a cerut cercetarea surselor și dezvăluirea lor, așa că ne putem aștepta la un „Russia Papers” în curând.
O investigație Recorder cu titlul „Prețul tăcerii” secondează anchetele Europei Libere despre finanțarea semiocultă a presei de către politicieni. Imediat au venit amenințări și contra-reacții menite să compromită ancheta: „Articolul din Newsweek, publicat imediat după apariția investigației Recorder, era răzbunarea cu care fuseserăm amenințați. Textul a fost preluat imediat cu copy-paste de o suită de publicații care apar și ele în investigația Recorder cu bani încasați de la partide: Evenimentul zilei, Capital, antena3.ro, b1tv.ro, realitatea.net. Așadar, presa de partid a răspuns în grup și a făcut-o în stilul care a consacrat-o: amestecând frânturi de adevăr cu informații false și făcând speculații nesusținute de nicio dovadă”, au anunțat jurnaliștii Recorder.
Un atac imund la adresa presei care a dezvăluit sistemul de cumpărare a tăcerii jurnaliștilor a venit de la Liviu Alexa, fost șef al PSD Cluj și „mogulaș” de presă, gata să înjure pe oricine apasă butonul intereselor sale. Este cealaltă metodă prin care se încearcă intimidarea presei corecte. Sub acoperirea libertății presei și a caracterului deschis, neformalizat legal al profesiei de jurnalist, se pot insinua cele mai nesimțite atacuri la adresa oricui. Orice șantajist agramat poate să se erijeze în jurnalist. Contribuie la aceasta rețelele sociale, ușurința cu care se poate înființa o publicație online, precum și pauperizarea generală a presei. Presa locală este prima victimă a practicii de „shopping” al partidelor și al politicienilor locali. Presa din Bistrița, de exemplu, a primit o sumă nu mai mare de 10.000 de euro, cu care PNL și-a asigurat liniștea. Unele subiecte, spun jurnaliștii bistrițeni, au devenit tabu.
„Dacă relația toxică dintre moguli, partide și jurnaliștii de casă datează de mult, lucrurile au devenit mult mai grave în mandatele președintelui Iohannis, întrucât acesta s-a dovedit un actor politic care niciodată nu a încurajat presa independentă și incomodă”, scrie jurnalista Sidonia Bogdan pe PressHub. Este o concluzie corectă. //
.png)
