Suntem în război! Mediatic

Țările democratice se găsesc într-o situație delicată, atunci când trebuie să joace la vedere cu arme manipulatoare. Totuși, o vor face. Paradoxal, pentru a salva democrația.

La o conferință despre Ucraina susținută re­cent la Arad, Armand Goșu a răspuns fără ezi­tare la întrebarea dacă România riscă un răz­boi cu învecinata Rusie: „Dar suntem deja în război“, a spus expertul în spa­țiul rusesc. Desigur, nu e vor­ba de un război clasic, cu infanterie, aviație și forțe na­vale (deși nici acesta nu e exclus), ci de unul „hibrid“, așa cum îl definește teo­re­ticianul militar Gheorghi Isser­son, incluzând războiul in­for­mațional. Mobilizarea Krem­li­nului în susținerea propa­gan­dei nu are precedent, nici ca fi­nanțare – se vorbește de peste 400 de mi­li­oane dolari alocați de stat -, nici ca an­ver­gură. Companii media, site-uri în numeroase limbi, jurnaliști cu notorietate racolați în di­verse țări, divizii de „postaci“ sau „troli“ pe In­ternet, toate aceste forțe sunt aruncate în lup­tă, formând așa-numita „Divizie a VI-a. Mazeta Red Army“, controlată de Putin. Pre­gă­tirile s-au făcut din timp. Au fost lichidate pe rând vocile independente ca agenția RIA No­vosti, Dozhd, un canal de televiziune prea în­drăzneț, Radio Ekho Moskvi, precum și por­ta­lul de știri Lenta.ru, cărora li s-a schimbat conducerea. Nici Vocea Rusiei, cunoscută în Ro­mânia, n-a fost considerată destul de efi­ci­entă, deci a fost desființată, în favoarea pu­ternicei Russia Today și a co­losului mediatic Sputnik, încă în pregătire, comasat cu Ros­sia Segodnia. Numai pentru acest proiect guvernul a alo­cat 170 de milioane dolari, pen­tru a funcționa în 34 de țări și 30 de limbi, informează The Guardian. „Divizia a VI-a“ uti­lizează peste 400 de „troli“, tineri, adesea studenți, ma­sați într-o hală din suburbiile St. Petersburgului. Ei semnează cu sute de pseu­donime ca pontiac, gustav, niuluc, qu, ma­zeta, giacalfons, clonează conturi de Face­book și Twitter și sunt plătiți mai bine decât majoritatea jurnaliștilor. Compania finan­ța­toa­re îi aparține lui Evgheni Prigozhin, supra­nu­mit „bucătarul personal al lui Putin“, dez­vă­luie Radio Europa Liberă.

Pentru ce această uriașă mobilizare? Pentru a disemina pe mapamod mesaje amăgitoare, ma­nipulări, știri false, mistificări în stil mare. Publicului de limbă rusă îi este rezervată de­zinformarea despre „inamic“, „anestezierea mo­rală a populației, cultivarea amneziei și a relativismului valoric“ (Masha Gessen), dis­cur­sul antioccidental și naționalist, pe tonuri de „hate speech“, menit să demonizeze lideri eu­ro-atlantici și ucraineni sau opozanți ruși, de­veniți „trădători“ și „fasciști“. Se folosesc ima­gini cu puternic impact emoțional din con­flictele armate ale spațiului ex-iugoslav, din Afganistan ș.a. prezentate ca atrocități ale ar­matei Ucrainei asupra rebelilor ruși. În lumea largă, Putin acreditează, mai ales prin Russia Today, care crește în audiență, că țara sa e o mare putere lansată în recuperarea uni­tă­ții și gloriei sovietice. Foarte des manipularea reu­șește, prin demobilizarea și anxietatea so­cia­lă a „inamicului“, prin compromiterea ideii de democrație, așa cum explică o întreagă bi­blio­te­că despre războiul psihologic, informa­țio­nal și dezinformare, de la Volkoff, la Cathala și Kap­ferer, până la Kathleen Taylor și Călin He­ntea.

Ce fac ceilalți? Ucraina nu este pregătită pen­tru contracararea bombardamentului infor­ma­țional. Studenții universităților din Kiev au ape­lat la mesaje video pentru a le transmite co­legilor moscoviți să nu dea crezare pro­pa­gandei putiniste. Vecinii Ucrainei, printre care și România, rezistă cu greu pe baricada con­tracarărilor. Doar Polonia are 35 de core­s­pondenți, România numai doi, iar expertiza pe acest spațiu este minimală, inclusiv la Ministerul Afacerilor Externe, conform lui Goșu. De aici și reacțiile șovăitoare la atacul am­basadorului rus la mass-media din Româ­nia sau la afirmațiile provocatoare ale unor oficiali ruși. Republica Moldova, mai pățită, l-a declarat indezirabil pe Dimitri Kiselev, di­rectorul concernului Russia Today, pro­pa­gandist-șef al Kremlinului.

„În războiul informațiilor, fiecare secundă contează“, titrează My Region, o publicație (încă) independentă din St. Petresburg, într-o analiză necruțătoare a propagandei oficiale. Deși au pierdut timp în conflictul „hibrid“, Uni­unea Europeană și SUA au decis să riposteze și să finanțeze planuri de contracarare. Fe­de­rica Mogherini, ministru de Externe al UE, așteaptă ca planul să fie gata în iunie, dar su­ma alocată e modestă față de cele aruncate în joc de Rusia. Senatorul american Ed Royce a încercat să convingă Congresul SUA că pe­ricolul propagandei ruse nu poate fi ignorat și trebuie combătut: „Rusia și-a plantat o ar­mată informațională în posturi TV, de radio și în publicații din toată Europa... propaganda Moscovei poate fi mai periculoasă decât orice armată, pentru că nicio artilerie nu poate opri răspândirea minciunilor ce subminează interesele de securitate ale Statelor Unite în Europa“, a declarat Royce. Țările democratice se găsesc într-o situație delicată, atunci când trebuie să joace la vedere cu arme ma­nipu­latoare. Totuși, o vor face. Paradoxal, pentru a salva democrația.