Televiziunile de știri, între euforie și sughiț electoral

Misiunea presei în campanie și în ziua votului este de a alerga după informație oficială și ne­o­ficială, de a întoarce un ochi vigilent asupra procesului pentru a semnala nereguli și de a convinge cetățenii că dreptul la vot este un atu al de­mo­crației. Comentariile ar trebui să analizeze rezultatele. Tur­nesolul electoral oferă o ima­gine precisă despre presa ca­re ia parte la competiție, fa­vo­rizând candidații și folosind manipularea pentru a acre­di­ta mesaje de senzație și con­secințe false ale ale­ge­ri­lor. Mo­nitorizarea televiziunilor de știri românești în ziua de 5 iunie 2016, ziua votului la locale, are darul de a te umple de nervi. Dacă datele vehiculate pe ecrane au fost, cum era de aș­tepat, cele culese de la BEC și BEJ (mai puțin de pe teren, că e penurie*), comentariile s-au servit la ofertă: chiote exaltate, strigăte de victorie, regrete lăcrimoase, euforie și extaz, o gălăgie indigestă, din care telespectatorul nu se putea alege cu nimic. Scoatem din acest tablou DIGI 24, singurul post de știri bi­ne gar­nisit vizual – un studio amplu, mijloace di­gi­ta­le diverse -, care a reflectat decent ale­gerile lo­cale, cu analize raționale, capabile să ex­pli­ce fie și la cald evenimentele, cu invitați care au exercițiul argumentației.

Dintre toate canalele inti­tu­la­te „de știri“, RTV a câștigat competiția deșănțării, sur­cla­sând Antena 3. Dizgrațioasa burtieră galbenă acoperind o treime din ecran s-a înroșit de anunțuri explozive de tip „Declarații incendiare“, „Scor zdrobitor“, „Surprize uriașe“, „Victorie is­to­ri­că“, „Dezvăluiri scandaloase“, „Iohannis în șoc“ etc. Că, după promisiunea unor dezvăluiri epocale, nu urma nimic (exemplu, „tunul“ pregătit de Guvernul Cioloș după alegeri), asta face parte din strategia tabloidă a oteveului rebotezat RTV și nesancționat de CNA pentru prostirea publicului care așteaptă surescitat cu ochii în ecran. Nici pentru manipularea audiențelor, canalul dându-se și pe site „lider absolut“ în emisiunile speciale, fără marcarea sursei, in­ter­valului orar etc. Revelatorul electoral a scos la iveală adevăratele obiective ale co­men­tatorilor anume selectați: atacul la jus­ti­ție, discreditarea Guvernului Cioloș și rea­bi­li­tarea lui Ponta. Traian Băsescu a fost numai bun pentru prima țintă, în strădania sa de a o apăra pe Elena Udrea, Bogdan Chirieac pentru a-l spăla pe Ponta, aflat în apogeul insolenței sale, cu întrebări insinuante ca „nu-i așa că justiția și DNA comit abuzuri?“, iar Ion Cris­toiu pentru a se răfui cu „mesianicii“ de dreap­ta, ca și propagandista Corina Drăgotescu, ca­re și-a găsit ca temă tocmai „periculoasa pro­pagandă de dreapta“. Concluzia RTV a fost afișată insistent: „DNA ÎNVINS!“. Antena 3 a ținut hangul tocând SRI, DNA și justiția, de­plângând, în corul trepădușilor de studio, dis­pariția unei „generații de politicieni (Hre­ben­ciuc, Năstase) trimise la reeducare de DNA“. Au fost momente de glorie la Gâdea, fiind săr­bă­torită înfrângerea PNL și demisia lui Pre­doiu, cu Ponta în direct, repetând cum a dis­trus Cioloș țara predată la cheie de minunata sa guvernare.

Cea mai sărăcăcioasă împachetare de ediție electorală specială avut-o B1 TV, care a uitat să actualizeze la timp scorurile electorale, lă­sând comentariile pe seama emisiunii anoste Om la om, cu Nistorescu și Tănase, con­di­mentată de Dinescu la telefon, care l-a pictat pe liberalul Bușoi ca „un nimeni gângav și fonfăit“ (Ciutacu îl făcuse la RTV „jumătate de iepure șchiop și jumătate accelerat de Curtici“), iar pe Gabriela Firea „ciocănitoare Wo­ody transformată în vrăbiuță“. Realitatea TV a strâns în jurul marelui guru, Rareş Bog­dan, o seamă de comentatori neținuți în frâu cu ceva rigoare de moderator, asigurând astfel vacarmul obișnuit al dezbaterilor marca studioului, pe fondul lamentațiilor proliberale și în apărarea președintelui Iohannis. Dacă mai adăugăm cum și-au furat startul la exit-poll unele televiziuni de știri consemnate de paginademedia.ro, avem un tablou sfâșietor al stării presei audiovizuale de la noi.

* Luată la întrebări de un membru CNA în legătură cu absența totală a informațiilor și dezbaterilor proprii în campanie (în afara timpilor de antenă obligatorii), TVR a răspuns că n-a avut bani pentru așa ceva. Organizarea unei dezbateri la o televiziune dotată cu un studio, trei scaune, două camere de luat vederi, două reflectoare și trei microfoane este cea mai ieftină producție posibilă. O fac deja publicațiile online cu mijloace digitale minime. TVR are o mulțime de studiouri în Capitală, cinci studiouri regionale și resursele de producție proprii. Numai conștiința misiunii publice n-o are televiziunea publică la nivelul conducerii.