Top rușinică televiziuni în campanie

Monitorizarea mass-media este la fel de importantă ca și controlul competiției electorale în sine.

Comentatori politici sau păreriști de seară sunt de acord că prezidențialele n-au strălucit pâ­nă acum nici în mesaje pertinente, nici în dez­bateri care să țină publicul cu sufletul la gură. Campania electorală s-a des­fășurat undeva în spatele sce­nei, iar știri electorale au pro­dus gafele lui Iohannis, de­clarațiile insolente ale lui Pon­ta, atacurile misogine la doam­nele lansate în com­petiție, Mo­nica Macovei și Elena Udrea, eventual intrarea neașteptată a șefului SIE în joc. Pe te­le­viziuni, prime-time-ul a fost acaparat de cele mai recente evoluții ale do­sarelor de corupție instrumentate de DNA, de câteva procese pe rol și de dezvăluirile arun­cate pe piață de președinte despre statutul de ofițer acoperit al principalului favorit, care ar putea afecta ordinea preferințelor elec­to­rale. Mai ales speculații s-au iscat pe mar­ginea acestor subiecte în talk-show-uri, mul­tă zarvă sterilă. În această gălăgie, conduita mass-media joacă un rol esențial pentru a-l scoate din confuzie sau indolență pe „ce­tă­țeanul turmentat“, devenit, după caz, video-alegător, internaut sau masă de manevră, precum și în reglarea „pieței“ de candidați, prin informații corecte și relevante, profiluri verificate, comentarii responsabile. Mo­ni­to­ri­zarea mass-media este la fel de importantă ca și controlul competiției în sine. Cu o săp­tămână înainte de primul tur, topul de­ra­pajelor rezultat din Monitorizarea TV - Pre­zi­dențiale 2014*, proiect desfășurat de Fundația Konrad Adenauer și Hotnews este:

Locul I: Antena 3, pentru elu­darea normelor deontologice ale profesiunii de jurnalist, pen­tru vulgaritate și părtinire, pentru comentariile lipsite de bun-simț, pentru bălăcărirea temeinică a contracandidaților lui Ponta, pentru temele fal­se. Propagandiștii Antenei 3 s-au străduit din răsputeri, împreună cu in­vi­tații, să minimalizeze cazul Hrebenciuc-Adam-Ilie Sârbu, pentru a-l proteja pe candidatul Pon­ta de efectul „tata socru“. Atacurile la DNA au fost concertate în toate emisiunile. Mircea Badea declara ritos despre ste­no­gra­mele incriminante că „am văzut doar ce au scos în prim-plan propagandiștii băsiști care sunt și propagandiști DNA-iști. Eu am mai citit din stenograme, am mai citit și prin ziare și nu am găsit nimic penal, dar nimic...“. Ma­ni­pulatorii de serviciu au acreditat în emisiuni mesajul premierului că toată povestea nu e decât o luptă pentru șefia în PSD, fiindcă „nu ne spune DNA-ul pe cine să punem pre­șe­din­te la un partid“. Radu Tudor: „Se dă o lup­tă sângeroasă pentru preluarea șefiei PSD. Este meciul lui Traian Băsescu cu adversarii lui politici folosind ranga numită DNA“. S-a dus o campanie furibundă împotriva lui Klaus Io­hannis, iar o emisiune i-a fost dedicată Ele­nei Udrea, luată în deriziune și descrisă în ex­pri­mări jignitoare. Alte tehnici folosite în cam­pa­nie au fost eludarea subiectelor re­le­vante și abaterea atenției prin linșajul me­diatic al președintelui și familiei sale.

Locul II: România TV, pentru părtinire, pentru a se fi pus la dispoziția lui Victor Ponta ca ve­hicul electoral, pentru mesajele ma­nip­u­la­toa­re. RTV a difuzat clipul electoral în care Vic­tor Ponta se promova folosind imaginea unor spor­tivi de performanță. S-au folosit ti­tluri ca­re vehiculau ideea că marile cazuri de co­rup­ție din PSD sunt opera unor cons­pi­ra­tori: Pă­pușarii de la Cotroceni și Kiseleff, arși de fla­cara violetă; Cum i-a încăierat Băsescu pe li­derii PSD; Epoca lui Băsescu și Hrebenciuc se termină-n chinuri; Băsescu și Hrebenciuc, de la cumetrie la dușmănie, se putea citi pe bur­tierele RTV. Scopul ma­nipulărilor RTV a fost să demonstreze că Vic­tor Ponta face or­dine ca un justițiar care el­imină corupții din partid. Favorizarea can­di­datului a fost evi­de­ntă în toată perioada cam­paniei.

Locul III: TVR, pentru tratamentul lipsit de fair-play aplicat unor candidați, pentru ca­rențele profesionale în conducerea dez­ba­te­rilor, pentru publicitate electorală nemarcată. De pomină a rămas emisiunea electorală în ca­re moderatorii au întrebat-o insistent pe can­didata Elena Udrea: „Sunteți iubita pre­ședintelui?“ sau „Vă deranjează atacurile pe subiectul că sunteți blondă?“, pentru a o de­zavua în fața electoratului. În alte situații, dez­baterile electorale au fost prost conduse de moderatori insuficient pregătiți, iar invitarea lui Victor Ponta timp de o oră la emisiunea de agricultură de pe TVR1, timp în care s-a au­topromovat din greu, a fost publicitate elec­torală mascată.

Locul IV: Realitatea TV și B1 TV, la egalitate, pentru preferința explicită pentru anumiți can­didați, în dezavantajul altora, pe alocuri pen­tru absența celeilalte părți în dezbateri pe te­me controversate. Invitată la Realitatea TV, Mo­ni­ca Macovei a avut în spate imaginea Ele­nei Udrea mai bine de jumătate din timpul alo­cat, apoi emisiunea a fost întreruptă de pu­bli­ci­ta­tea acesteia. Și la B1 emisiunea cu Ma­co­­vei s-a oprit 15 minute, pentru a se trans­mi­te de­cla­rația Elenei Udrea. La o emisiune critică la adre­sa PSD difuzată pe B1, a lipsit re­pre­zen­tan­tul PSD. Realitatea TV nu prididește a-l pro­mova, din toate pozițiile, pe Klaus Io­han­nis.

* Au fost monitorizate în principal televiziuni cu acoperire națională, generaliste sau cu profil de știri, din lista de canale care au anunțat găzduirea campaniei electorale în programele lor. Nu s-au avut în vedere televiziuni locale sau regionale.