Un croșeu de stânga pentru piața publicității

Piața românească de publicitate este săracă, iar pe ea se bate un număr de televiziuni nejustificat de mare, economic vorbind.

Harnic numai la ordonanțe de urgență și la dat din gură, actualul guvern a aplicat un croșeu sângeros industriei de publicitate prin OUG din 12 aprilie 2013 care modifică Legea Au­dio­vizualului. Prin aceasta sunt dras­tic limitate capacitatea de negociere a agențiilor de publicitate cu radiodifuzorii și câștigurile din industria pu­bli­cității. International Adver­ti­sing Association (IAA) a tran­s­mis public îngrijorarea că ho­tărârea Executivului „este de natură să afecteze în mod ne­gativ funcţionarea normală şi competitivă a industriei de marketing, me­dia şi comunicare“, adică un domeniu 100% privat, și a anunțat că examinează căile le­ga­le de atac pentru a anula ordonanța. Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România (UAPR) a semnalat modul complet netransparent în care s-a acționat, fără consultarea industriei, și a anunțat că va sesiza Comisia Europeană, so­licitând comisarului pentru justiție, Viviane Reding, un punct de vedere în legătură cu „mo­dul abuziv în care Executivul a decis să intervină în piața serviciilor media audio­vizuale“. Până și președinta CNA, Laura Geor­gescu, a recunoscut că pentru versiunea ac­tuală a ordonanței Consiliul Național al Audi­o­vizualului n-a fost consultat. Ca să nu o ia politic peste spi­nare, a adăugat că decizia e bu­nă.

De ce atâta agitație? Fiindcă agențiile de publicitate, cele care negociau discounturi cu televiziunile, sunt obligate prin ordonanță să dețină împu­ternicirea scrisă a radio­difu­zorilor, iar spațiul publicitar va fi practic plătit de beneficiar televiziunii ca­re, la rândul ei, plătește agenția de publicitate pentru intermediere. Mai mult, orice rabat sau avantaj tarifar acordat de radiodifuzor tre­buie să figureze pe factura emisă bene­fi­cia­rului final al publicității televizate. Măsurile par a pune în ordine fiscală piața de pu­bli­ci­tate. În fapt, micșorează veniturile agențiilor mari și trimite în faliment micile firme de pu­blicitate. Clienții, cei care cumpără spațiu pu­blicitar la televiziune, nu vor cheltui mai pu­țin, dar vor cumpăra pe aceiași bani mai pu­țin spațiu. Televiziunile par a fi avantajate, dar nu e sigur: piața românească de pu­blici­tate este săracă, iar pe ea se bate un număr de televiziuni nejustificat de mare, economic vorbind. Dăm în bobi, fiindcă lipsește un stu­diu de impact, lipsește consultarea cu spe­cia­liștii. Lipsește și „urgența“.

Dacă scormonim un pic în antologia bâlbelor gu­vernamentale, ne amintim că în noiembrie trecut purtătorului de cuvânt Zaharescu i-a scăpat porumbelul din gură: se punea la cale o ordonanță amplă inițiată de Ministerul Co­municațiilor care modifica o serie de pre­ve­deri privind radiodifuzorii, competențele CNA și publicitatea. Imediat a ieșit premierul Ponta să nege, cu un aer glumeț, informația. Po­re­clită ulterior „ordonanța Voiculescu“, fiindcă privilegia interesele trustului Intact, ordo­nan­ța a stat câteva luni la rezervă și, pac!, s-a pu­blicat acum în Monitorul Oficial nr. 208, sub o formă subțiată. Au rămas articolele cu pu­blicitatea și s-au adăugat două articole des­pre cedarea licenței doar dacă firmele în ne­gociere nu au datorii la stat. Ca să nu vorbim doar noi, jurnaliștii – desigur câți mai avem loc de politicieni și „părerologi“ tocmiți -, să auzim și glasul „poporului“ internaut care se exprimă pe forumuri, bloguri, Facebook, Twit­ter sau Youtube. Acum, de pe forumul Hot­News: Un cititor (sâmbătă, 13 aprilie 2013, 8:40): „Ponta și-a plătit datoria la Voiculescu. Agențiile de publicitate au mai multă grijă de interesele clienților. Nu din motiv de principii înalte, dar pentru că clienții pot migra ușor la altă agenție; în lumea impusă ieri de Ponta, în favoarea lui Voiculescu, clienții nu mai au nicio apărare: se vor duce fiecare cu bugetul lui mic la poarta marelui sultan: precum mieii la tăiere...“; Rontzăilă (sâmbătă, 13 aprilie 2013, 10:26): „Mie-mi pare că, dimpotrivă, e o măsură bună, împotriva agențiilor de me­dia, care trăiau pe picior mare doar din tran­zacționarea timpilor de publicitate pe posturi, de-aia se și sperie toți ăștia, că le-a fugit ditamai covorul de sub picioare...“; Un dac (sâmbătă, 13 aprilie 2013, 23:57): „Inter­me­diarii există în toate achizițiile. Când ați cum­părat ultima dată apă minerală de la izvorul fabricii? Interzicerea intermediarilor într-o industrie este complet lipsită de orice logică economică...“. //