Viitorul presei - mic și negru?

Brindusa Armanca 15.12.2015

De același autor

Consumatorul de media, cu destule carențe în educația de utilizare a produsului jurnalistic, acceptă ușor că mediile comerciale au voie orice, că ele trebuie să se adapteze comenzilor patronului, ca acesta să obțină profit.

 

Deși s-a vorbit mult, în toată lumea, despre criz­a financiară care a scuturat puternic mass-media în ultimii 6-7 ani, deși dez­ba­te­ri­le în jurul conflictului aparent între old media și new media continuă, deși se măsoară neîncetat im­pac­tul digitalului asupra au­dien­ței și publicității, dar și asu­pra noilor practici și etici pro­fesionale în jurnalism, totuși concluziile multor analiști sunt optimiste. Americanii aplică frecvent grila gândirii pozitive în analiza viitorului pre­sei, concluzionând că schim­bările tehnologice, care silesc mass-media să se trans­forme, sunt mai degrabă oportunități fi­ind­că stimulează creativitatea, energiile în­noi­toa­re, colaborarea. Jing Wang, profesor la MIT, crede în sinergia mediilor și explică fe­no­menul popularității televiziunii în ciuda creș­terii rapide a succesului Internetului prin „au­diența activă“ generată de formele, plat­for­mele și facilitățile oferite de digitalizare. Tele­viziunea n-a pierdut, ci a câștigat în noul con­text tehnologic, rămânând „ultimul bastion al audienței generale ieftine și accesibile în epo­ca fragmentării media“, cum aprecia Matthew Creamer în revista Advertising Age.

 

În România, televiziunea ră­mâ­ne cea mai importantă sur­să de știri politice (52%, con­form sondajului realizat de Market Links la comanda KAS în 2014, față de 29% in­di­când Internetul și 7% in­di­când ziarele) sau de infor­ma­ții economice (67% din pu­blic). Tot televiziunea este principalul beneficiar al publi­cității, aspirând de pe piața românească 206 milioane de euro din totalul de 322 milioane cheltuiți, conform Media FactBook pe 2015. Drumul mass-media, în viitorul imaginabil, trece prin networking și sindicalizare, spun ana­liștii media. „Jurnalismul în rețea constă în capacitatea de a aduna informații, de a le distribui și difuza. Într-o lume în care in­for­mația e organizată în jurul Internetului, no­țiu­nea de jurnalist izolat, lucrând singur și tru­dind la biroul său din redacție sau trans­mițând de la locul unei crime sau al unei catastrofe este învechită. Fiecare jurnalist de­vi­ne un nod dintr-o rețea care funcționează pen­tru a colecta, procesa și distribui in­for­ma­ția“, spun Bregtje van der Haak, Michael Parks, Manuel Castells într-o analiză din Inter­na­tional Jour­nal of Communication. Rotiță într-un an­gre­naj, o previziune despre dis­pa­riția jurnalistului ca profil, personalitate și importanță.

 

Schimbând perspectiva, există și anxietăți referitoare la viitorul presei. Cele mai adânci se leagă de pierderea încrederii publicului și de ștergerea diferențelor dintre jurnalismul amator și/sau jurnalismul cetățenesc, pe de o parte, și jurnalismul profesionist, pe de alta. În România, toate sondajele din ultimii ani arată o coborâre a presei pe locul 5 în în­cre­derea consumatorilor de media, după ce ocu­pase zeci de ani locul 3. IRES dădea în de­cem­brie trecut 49% încredere în mass-media, iar sondajul KAS – 52%. Pierderea credibilității vine dintr-o altă pierdere, mai gravă: jur­na­lismul nu mai este perceput ca bun public. Consumatorul de media, cu destule carențe în educația de utilizare a produsului jur­nalistic, acceptă ușor că mediile comerciale au voie orice, că ele trebuie să se adapteze comenzilor patronului, ca acesta să obțină profit. Presa comercială are misiuni publice importante și funcționează după regulile pro­fesionale și etice ale jurnalismului. Nu doar televiziunea publică, radioul sau agenția na­țională de știri sunt obligate să le respecte, ci toată presa. Această concepție falsă a per­mis transformarea unor companii media în mașini de război politic, în catapulte aruncate în ca­pul unor adversari din business, în ins­tru­mente de compromitere a vocilor critice etc. Nici competiția nu e mai limpede, în condițiile schimbate de producere, distribuție și uti­li­zare a mass-media. Apariția unor site-uri au­tointitulate „de știri“, fără elemente de iden­tificare, practicând zvonistica, dă destulă bă­taie de cap profesioniștilor. Să verifici ne­ve­rificabilul, după ce bârfa s-a multiplicat pe re­țelele sociale, este o muncă sisifică. Sus­piciunea publicului este justificată, dar multe dintre prostiile apărute pe false site-uri de știri sau difuzate pentru a produce intoxicare, dezinformare, manipulare circulă datorită ușu­rinței cu care oamenii le dau credit și le share-uiesc. Un exemplu ar fi numeroasele „informații medicale“ dubioase, care invocă cercetări inexistente și îndeamnă la consumul anumitor produse miraculoase. În viitor se vor forma și anticorpii necesari pentru a ale­ge din maldăr informațiile relevante din surse profesioniste.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22