De același autor
E o banalitate să spui că toți ochii lumii s-au îndrepat spre România în cele trei zile ale vizitei Sanctității Sale Papa Francisc. Peste 200 de televiziuni și radiouri au transmis live, multe sute de publicații au relatat vizita pas cu pas. România s-a aflat din nou, printr-un eveniment fericit din istoria sa recentă, în centrul atenției. Pentru că a fost o vizită de stat, s-au descifrat nu numai semnificațiile religioase și simbolice, ci și cele politice ale întâlnirilor dintr-un program foarte interesant, cu mesaje diverse, extrem de diplomatic transmise, grație harului pe care Papa Francisc îl are de a insufla încredere și seninătate. Au fost mesaje de frățietate către Biserica Ortodoxă la București și Iași, au fost mesaje pozitive privind relațiile dintre români și unguri la Șumuleu-Ciuc, mesaje de îmbrățișare a celor marginalizați prin comuniunea cu romii din Blaj, au fost mesaje pioase pentru martirii greco-catolici și implicit de recunoaștere a crimelor comunismului, au fost mesaje de deschidere europeană, perfect adecvate votului masiv pro-Europa dat de români în 26 mai.
Sute de mii de cetățeni români au luat parte la vizita papală, iar cei care nu au putut participa au avut de ales între transmisiile în direct ale televiziunilor sau pe Facebook, din mulțime, între numeroasele relatări ale presei online, locale sau centrale, care a actualizat permanent informația, între mass-media confesionale în maghiară sau română, cea oficială a Vaticanului sau între reportajele jurnaliștilor străini prezenți în număr mare la eveniment. Pregătirea jurnaliștilor acreditați la vizita papală este cu totul specială, în mare parte diferită de vizitele de rang înalt ale personalităților politice. Jurnalistul acreditat trebuie să înțeleagă multe aspecte cu care nu vine în contact de obicei, pentru a le putea explica publicului. Vizita Papei impune cunoașterea ritualului și a aspectelor liturgice, a relațiilor dintre confesiuni, ei trebuie să fie informați asupra biografiei Sanctității Sale și asupra structurii și importanței Vaticanului în lumea contemporană. Cu cât platforma culturală pe care se sprijină profesia este mai solidă, cu atât comentariul, descrierile, întrebările puse invitaților vor fi mai consistente. În această privință, trebuie spus că televiziunile care au reflectat permanent evenimentul vizitei în ediții speciale - TVR, DIGI 24, PRO TV -, ca să amintim câteva, au avut invitații cei mai adecvați, de la teologi catolici, greco-catolici și ortodocși până la ambasadori și jurnaliști bine informați.
Sunt numeroase elemente organizatorice pe care jurnaliștii le află în avans, absolut necesare pentru a primi acreditări și pentru a putea intra în perimetrul vizitei. Totuși, pentru că locațiile au fost distanțate și parțial necunoscute publicului, documentarea asupra locurilor vizitate a fost obligatorie: de ce Șumuleu-Ciuc, de ce Blaj, de ce Iași etc., la aceste întrebări ale publicului s-a cerut răspuns. Autoritățile harghitene au organizat încă din martie o documentare la fața locului pentru a-i familiariza pe jurnaliști cu istoria locului. În unele cazuri, mass-media au prefațat vizita Papei cu povestea episcopilor greco-catolici care au fost beatificați la Blaj sau cu amănunte din vizitele anterioare. Pentru presa tabloidă au fost de interes detaliile picante despre gesturile neașteptate ale acestui Papă special, care a renunțat la multe dintre simbolurile tradiționale ale Vaticanului, considerate prea opulente: vestmintele ceremoniale prețioase, pantofii roșii papali prea scumpi, mașinile costisitoare, apartamentele somptuoase.
Pentru televiziune, pregătirea tehnică a însemnat un efort deosebit, care înseamnă nu doar adaptarea la condițiile meteorologice capricioase - ploaie la Șumuleu și la Sibiu, caniculă la Blaj, de exemplu -, ci și ampalsarea camerelor și a carului de reportaj, distribuirea sunetului și, mai mult ca oricând, aspectul artistic al transmisiei într-un eveniment unic, dominat de emoție. În această privință, televiziunea publică, partener oficial al Vaticanului în această vizită, și-a dovedit profesionalismul, asigurând transmisii curate, frumoase, pe care le-au putut prelua celelalte televiziuni. Jurnaliștii români care au luat parte la vizită - de la urcarea în avion până la capăt - s-au considerat, fără excepție, privilegiați. „M-am pregătit foarte mult pentru acest eveniment, am citit și am urmărit multe materiale și documentare. Este fără îndoială cel mai important moment din cariera mea și totodată cel mai emoționant“ a scris pe Facebook cel mai tânăr jurnalist acreditat la Vatican pentru această vizită. Relatările lor, cu atât mai credibile, cu cât ei au fost ochii și urechile publicului, au fost pline de miez, păstrând totodată emoția, uneori patetică, a momentului. Sanda Nicola și echipa de jurnaliști de la DIGI 24, Andreea Esca și echipa PRO TV au excelat, oferind mărturii pe cât de interesante, pe atât de emoționante: povești de viață, opinii la cald din public, fețe de copii. Este de remarcat faptul că tabloidizarea vizitei a fost minimală în toată presa din România și că s-a păstrat un nivel de decență rar întâlnit într-o epocă a deșănțării presei. Decența și buna rânduială au caracterizat conduita miilor de participanți la toate întâlnirile, în concordanță cu mass-media și cu zâmbetul bun al înaltului oaspete. //
