Europarlamentare 2019 – oferta partidelor românești pentru Republica Moldova

Republica Moldova rămâne în centrul ofertei electorale a partidelor din România pentru europarlamentarele din 26 mai. Am asistat în ultimele luni la un desant al partidelor româneşti la Chişinău pentru a câştiga voturile diasporei de peste Prut (şi a celor aproape 1 milion de moldoveni cu cetăţenie română).

În 26 mai avem 36 de secţii de votare în Republica Moldova, dintre care 12 la Chişinău. Peste Prut, la alegerile parlamentare din 2016, au votat peste 30.000 de oameni, aproape 30% din toate voturile din diaspora. În 2014, voturile Moldovei au mers covărşitor spre Klaus Iohannis în turul 2, aproape 80%, preferându-l în detrimentul lui Victor Ponta.

Potenţialul voturilor dinspre Moldova este însă mărit exponenţial de cetăţenii moldoveni stabiliţi în România sau în ţările vestice.

Fără vizibilitate la Chișinău

Mai departe de relaţia privilegiată dintre cele două ţări, nu este de mirare de ce toate partidele româneşti au făcut din Moldova o temă de campanie. Cum arată oferta electorală românească faţă de Moldova? De la Traian Băsescu şi al său partid Mişcarea Populară, cel care a plusat cel mai mult tema Republicii Moldova în spaţiul românesc în ultimii ani, până la noii veniţi - Alianţa 2020 USR-Plus -, Moldova a fost pe buzele tuturor în timpul campaniei electorale.

Cu toate acestea, la Chişinău a fost mai degrabă linişte. Vizibilitatea alegerilor europarlamentare este minimă. În presa de peste Prut subiectul aproape nu există. Peisajul media este de fapt dezolant la Chişinău în această privinţă, iar TVR Moldova este departe de a juca rol de influencer. Şi celelalte portaluri online susţinute de Bucureşti acoperă foarte slab alegerile europene, fiind mai degrabă interesate în a susţine actorii preferaţi ai actualului guvern românesc.

Nu există organizații puternice ale partidelor românești la Chișinău, ci mai degrabă relația cu partidele moldovenești primează în a atrage lumea la vot. Interesul pare și el scăzut, în pofida încercării tuturor partidelor românești de a juca un rol important peste Prut. Avem și aici mici excepții. Multe promisiuni au curs dinspre București, dar puține s-au realizat. Aducerea aminte, în preajma campaniilor electorale, nu pare cartea câștigătoare.

Moldova s-a schimbat și ea în ultimii ani. Apariția blocului ACUM, format din cele două partide proeuropene - Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) – a reușit să atragă majoritatea voturilor proeuropene și proromânești. Ceea ce va influența și voturile spre partidele românești, unul dominat de PMP și vizibilitatea lui Traian Băsescu în ultimii ani.

Să le luăm pe rând.

Partidul lui Plahotniuc între Dragnea și Ponta

În ultimii doi ani, Partidul Social Democrat a fost o prezență constantă la Chișinău. Gabriela Firea, fostul premier social democrat Mihai Tudose sau Viorica Dăncilă au ajuns peste Prut în momentele „necesare“ – Gabriela Firea și Silvia Radu, candidatul Partidului Democrat al oligarhului Plahotniuc la Primăria Chișinău, făceau schimb de ii tradiționale înainte de alegerile locale, Mihai Tudose se pronunța în favoarea schimbării sistemului electoral din Moldova, în pofida avertismentelor dure ale Comisiei Europene, iar Viorica Dăncilă ignora recent orice dialog cu opoziția moldovenească și ridica în slăvi guvernul de peste Prut. Un guvern aflat sub tirul de critici al Uniunii Europene și care anula alegerile locale de la Chișinău care erau câștigate de opoziție pentru un îndemn la vot pe Facebook. Prietenul la nevoie se cunoaște.

Relația bună dintre Partidul Social Democrat și Partidul Democrat de peste Prut nu este totuși o noutate. În 2014, Plahotniuc îl susținea puternic pe Victor Ponta la prezidențiale. Eșecul și votul de blam al moldovenilor în turul doi a fost usturător. Între timp, Victor Ponta și Mihai Tudose au trecut în barca Pro România, ceea ce a învolburat apele și peste Prut. Cu cine va merge PDM și Plahotniuc? PSD a susținut toate derapajele guvernului de peste Prut, atât la București, dar mai ales la Bruxelles, dar relații trebuie stabilite și cu Pro România.

Astfel, pe locul patru pe lista Pro România îl regăsim pe Iurie Leancă, fost premier moldovean, lider al alianței pentru integrarea europeană, dar care în ultimii ani a trecut cu totul de partea PDM și a lui Plahotniuc. Mai mult, Iurie Leancă participa în 2014 la lansarea candidaturii lui Victor Ponta la prezidențiale, deși era parte a unei alte familii politice europene, cea a popularilor. Opoziția proeuropeană din Moldova l-a acuzat deseori de trădarea intereselor europene ale Moldovei.

Democrații de peste Prut, partid ce controlează majoritatea instituțiilor centrale și locale, par a se afla între două punți. Cu toate acestea, capacitatea lor de a mobiliza un număr ridicat de alegători pentru cele două partide românești pare mai degrabă limitată. Mai ales după hei-rupul de la alegerile parlamentare recente. Victor Ponta rămâne totuși mai vizibil la Chișinău decât Liviu Dragnea, dar pariul Iurie Leancă este unul riscant și o să vedem dacă dă rezultate.

Celălalt partid al coaliției de la București, ALDE, aflat sub un tir de critici dinspre propria familia politică europeană, nu a părut deloc interesat în actuala campanie de Moldova. Asta deși cea care conduce lista ALDE, Norica Nicolai, nu a avut nicio problemă în a susține cu tărie guvernul de peste Prut și a ieși împreună cu Vladimir Plahotniuc la declarații de presă. Chiar lăudându-l deseori pe „domnul președinte“ Plahotniuc.

Opoziția proeuropeană: între PNL și Alianță 2020 USR PLUS

Cele două partide proeuropene de la Chișinău – PAS și PPDA - au apărut aproximativ în același timp cu Uniunea Salvați România la București și având aceeași tranziție: de la proteste de stradă spre interiorul sistemului de putere. La recentele alegeri parlamentare din Moldova, au câștigat împreună 27% din voturi, locul doi ca număr al voturilor.

Relația lor cu partidele românești gravitează totuși în jurul Partidului Național Liberal. Cu o afiliere europeană identică, sub umbrela Popularilor Europeni, dar și sub presiunea acestora, cu un suport puternic dinspre europarlamentarii PNL la Bruxelles, în special a lui Siegfried Mureșan, PAS și PPDA au decis să meargă pe mâna PNL și la europarlamentarele românești. Liderul PPDA, Andrei Năstase, și-a îndemnat clar votanții să meargă cu PNL, în timp ce Maia Sandu, lidera PAS, a eschivat un răspuns, declarând că va vota pentru Siegfried Mureșan și va merge cu familia politică europeană. O nuanță care contează.

Și logica din spatele răspunsului este cel mai probabil relația cu Alianță USR PLUS. Rândul doi al PAS, partid care a înglobat mult din societatea civilă de peste Prut, simpatizează mai degrabă cu Alianța decât cu PNL.

Programul alianței are și el Republica Moldova în prim-plan, probabil cu cele mai clare măsuri – suport pentru înființarea unui grup de sprijin la nivelul Comisiei Europene pentru Republica Moldova, similar celui pentru Ucraina, restructurarea Parteneriatului Estic pentru a răspunde nevoilor diferite ale țărilor din regiune - etc. Idei promovate de USR în ultimii ani. Alianța are și cateva restanțe de lamurit. În 2016, însă, Guvernul Cioloș eșua în a impune măsuri de reformă în Moldova în schimbul asistenței macrofinanciare oferite, o dezamăgire pentru actorii proeuropeni de peste Prut.

Stranie rămâne și recenta conferință de presă a Alianței la Chișinău, din 17 mai, mai degrabă un eveniment al PLUS, și nu al Alianței. Eveniment de lansare fără lideri vizibili ai USR, cu excepția senatorului Radu Mihail, iar la discuțiile ulterioare cu PAS și PPDA au fost doar membri PLUS, fără USR. Ușor ilar pentru o Alianță și în special pentru USR, care a făcut din Chișinău centrul ofertei sale electorale de afaceri europene și politică externă.

Traian Băsescu rămâne probabil figura politică din România cea mai vizibilă la Chișinău. Accelerarea redobândirii cetățeniei românești de către moldoveni s-a datorat perioadei sale de președinție, iar interesul său pentru Republica Moldova a fost unul veritabil. Ce a reușit și ce se putea face mai bine rămâne de discutat, dar a rămas în memoria colectivă de peste Prut. Klaus Iohannis, de cealaltă parte, votat de 80% dintre moldoveni, este mai degrabă un președinte absent în ceea ce privește Republica Moldova și a lăsat prin această atitudine narativul PSD să domine relația dintre cele două țări.

În 2016, PMP reușea să câștigă cele mai multe voturi în Republica Moldova datorită acestei vizibilități a lui Traian Băsescu. Apariția blocului ACUM, care a preluat majoritatea voturilor proeuropene, și erodarea din ultimii ani a PMP va afecta scorul electoral actual. În plus, programul electoral pe care se bazează PMP, și anume unirea celor două țări, este și unul din dezideratele lui George Simion, candidat independent la europarlamentare și președintele unei platforme unioniste.

Poziția României față de Republica Moldova

Republica Moldova s-a îndepărtat vizibil de Uniunea Europeană în ultimii ani. Poziția guvernului de la București, de susținere cvasitotală a unui guvern oligarhic peste Prut, coroborată cu absența președintelui Klaus Iohannis din această dezbatere i-au debusolat pe mulți dintre proeuropenii de peste Prut.

Cele patru rânduri de alegeri care urmează la București pot reseta poziționarea României față de Moldova. Pe 26 mai 2019, România poate da un vot de blam celor care pun la îndoială apartenența sa la Uniunea Europeană, iar Moldova va fi parte a acestei decizii. Iar în Moldova avem o situație similară – partide aparent „proeuropene“ pun la îndoială parcursul european al țării. Unele susținute de la București. Cei un milion de moldoveni cu cetățenie română vor putea influența sensibil rezultatele alegerilor. //

* Alexandru Damian lucrează în cadrul Centrului Român de Politici Europene. A fost implicat în ultimii cinci ani în proiecte privind afacerile europene, bună guvernare și democrație în România, Moldova și Balcanii de Vest‑