De același autor
Republica Moldova se pregătește de alegeri prezidențiale pe 1 noiembrie. Chișinăul se află în plină criză sanitară generată de pandemia de COVID-19, una gestionată prost de către guvernul Chicu, cu o rată de infectare ce plasează Moldova pe primele locuri în spațiul european, deși numărul de teste efectuate rămâne redus. Ion Chicu, susținut puternic de actualul președinte, ocupă funcția de prim-ministru încă din noiembrie 2019, ales cu voturile Partidului Socialist și cele ale Partidului Democrat, după demiterea guvernului pro-european condus de Maia Sandu.
Igor Dodon a intuit însă mai degrabă recent că gestionarea precară a crizei sanitare este o vulnerabilitate a campaniei sale. Pozițiile sale publice din ultima vreme au devenit mai prudente. Purtarea măștii de protecție a devenit frecventă, deși multă vreme a ignorat cu desăvârșire măsurile sanitare. Episoadele în care se considera „olecuță” doctor și își exprima încrederea că pandemia de COVID-19 este doar o gripă au rămas în trecut.
Aparițiile publice cu Ion Chicu, considerat principalul vinovat de gestionarea pandemiei, au devenit mai rare, Igor Dodon preferând să se afișeze cu actualul primar al Chișinăului, Ion Ceban. Poate și datorită încercării de a replica parțial campania acestuia pentru Chișinău, una în care Ceban a reușit să atragă voturi și din afara bazinului pro-rus. Ion Chicu și-a redus și el aparițiile publice, mai ales după organizarea nunții fiului său în pofida restricțiilor aplicate la nivel național, ce a atras reacții virulente din partea opiniei publice.
Greu de învins
Actualul președinte pornește cu prima șansă. Este susținut de cel mai mare partid moldovenesc, cel socialist, are o competiție slabă pe eșichierul pro-rus, controlează guvernul Chicu și majoritatea autorităților locale, dar și numeroase canale media. Oficioasele pro-ruse sunt și ele un atu semnificativ în această campanie.
Este o confruntare inegală între Igor Dodon și ceilalți competitori. În cursa electorală sunt înscriși opt candidați, însă toate sondajele de opinie mizează pe o repetare a turului al doilea din 2016 dintre Igor Dodon și Maia Sandu. Atunci, cu ajutorul Partidului Democrat și al voturilor pe filială transnistreană, Igor Dodon câștiga alegerile cu puțin peste 52%.
Eșichierul pro-european sau pro-românesc pare mai divizat ca oricând. Sunt cinci candidați care se declară pro-europeni: Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Andrei Năstase, liderul blocului Demnitate și Adevăr (PPDA), Dorin Chirtoacă, fost primar al Chișinăului, Tudor Deliu, din partea Partidului Liberal Democrat (PLDM), condus de Vlad Filat, și Octavian Țîcu, actual președinte al Partidului Unității Naționale (PUN).
PAS și PPDA sunt cele două partide pro-europene apărute în 2016 ca urmare a protestelor la adresa oligarhului Plahotniuc și față de cunoscutul furt al miliardului din băncile moldovenești. Ambele partide sunt afiliate Partidului Popular European. PLDM, și el parte a familiei popularilor europeni, este partidul controlat de Vlad Filat, fost prim-ministru al Republicii Moldova, îndepărtat de la putere de ascensiunea lui Vlad Plahotniuc. Ulterior, a fost condamnat la închisoare pentru abuz de putere. A fost eliberat condiționat după executarea a patru din cei nouă ani.
Dorin Chirtoacă este fostul primar al orașului Chișinău din perioada 2007-2017 și candidat din partea blocului pro-unionist „Unirea”. Octavian Țîcu este parlamentar ales pe listele PPDA, dar care a activat ulterior ca independent, fiind ales în decembrie 2019 lider al partidului pro-unionist PUN.
Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru (PN), este cel care poate rupe voturile pro-rusești în primul tur. Primar în Bălți, despre care presa de la Chișinău a scris de multe ori că are legături cu lumea interlopă de la Moscova, a fugit din Moldova pentru a nu fi arestat, revenind în vara anului 2019. Ziarul de Gardă reamintea recent de o declarație a acestuia din 2014 prin care promitea că va construi o replică a Marelui Zid Chinezesc între România și Republica Moldova. Recent, a oferit plicuri cu bani echipei medicale românești ajunse la Bălți pentru a ajuta în lupta cu pandemia de COVID-19. Consulul României l-a numit chiar „prietenul nostru”. Banii au fost returnați a doua zi după explozia cazului în presa din România.
Violeta Ivanov, candidata Partidului Șor, a fost aleasă inițial deputat din partea Partidului Comunist, ulterior migrând spre Partidul Democrat. A schimbat din nou partidul în 2020 și s-a înscris în Partidul Șor. Mai mulți deputați Pro Moldova, partid condus de Adrian Candu, finul oligarhului Plahotniuc, și-au anunțat sprijinul pentru aceasta.
Acuze și animozități între pro-europeni
Una dintre problemele recurente ale politicii de peste Prut a fost divizarea electoratului pro-european sau pro-românesc. Asta, în timp ce electoratul pro-rus a rămas un bloc omogen ce a migrat aproape integral dinspre fostul Partid Comunist spre Partidul Socialist. Neînțelegerile dintre partidul Maiei Sandu și al lui Andrei Năstase au dominat campania electorală în ultimele săptămâni.
Andrei Năstase s-a retras din cursa prezidențială în 2016 în favoarea Maiei Sandu, acesta primind în schimb sprijinul blocului ACUM pentru Primăria Chișinău. Campania actuală nu a fost însă deloc lipsită de acuze și comentarii acide dinspre cele două tabere. Andrei Năstase i-a cerut de mai multe ori Maiei Sandu să se retragă în favoarea lui, invocând inclusiv sondaje mai degrabă neclare ce îl favorizau pe el într-un eventual tur doi contra lui Igor Dodon. Unele sondaje sunt venite chiar pe filieră socialistă, așa cum acuza societatea civilă de la Chișinău. Reprezentanți ai Platformei DA au acuzat inclusiv „ingerința” în alegeri a unor actori străini în favoarea Maiei Sandu, în special sprijinul partidului Angelei Merkel.
Aceste animozități pot afecta șansele candidatului care-l va înfrunta pe Igor Dodon în turul al doilea. Radicalizarea propriului electorat, vizibilă la toate partidele de la Chișinău, este o greșeală strategică în vederea încercării de a-l învinge pe Igor Dodon. Neînțelegerile dintre PPDA și PAS, dar și cele dintre partidele unioniste și PAS sunt în avantajul actualului președinte.
Maia Sandu a devenit o țintă nu doar a lui Igor Dodon, comentarii acide au venit și din partea celorlalți competitori de pe eșichierul pro-european. Octavian Țîcu declara recent că nu are încredere în capacitățile politice ale Maiei Sandu, iar Moldova nu este pregătită să voteze o femeie. Întrebat care este cel mai comod adversar pentru Igor Dodon, acesta a indicat-o tot pe Maia Sandu.
Maia Sandu pornește însă ca favorită în a accede în turul al doilea și pare singura care poate capitaliza voturile dinspre toate partidele pro-europene. Rămâne însă neclar cât vor conta actualele neînțelegeri. Pentru a-l învinge însă pe Igor Dodon, este nevoie de un cumul de factori: o prezență ridicată la vot, inclusiv în diaspora vestică, menținerea aproape în întregime a bazinului electoral din 2016, dar și câștigarea a câteva zeci de mii de voturi care au mers atunci înspre Igor Dodon via Partidul Democrat.
Fără realizări majore
Igor Dodon nu are însă nici el securizat bazinul electoral din 2016. Mandatul actual a fost unul foarte slab, fără nicio realizare majoră, fiind deseori subiect de bancuri și meme-uri în presa de la Chișinău. A fost implicat în numeroase scandaluri, inclusiv apariția unei înregistrări controversate în care primește un „kuliok” de la Plahotniuc, al cărui conținut rămâne incert. Promisiunea că va fi „președintele tuturor” a fost uitată, fiindcă încearcă și revenirea la „vechile” obiceiuri, promițând mai nou limba rusă obligatorie în școli.
A antagonizat relația Chișinăului cu Bucureștiul sau Kievul, fiind un frecvent călător pe ruta Chișinău-Moscova. Ajutorul promis dinspre Moscova nu a venit însă niciodată, iar finanțarea Republicii Moldova depinde în continuare aproape exclusiv de țările vestice.
Comportamentul lui Igor Dodon din ultima perioadă arată că nu este deloc sigur de victorie. Dodon nu doar că încearcă băi de mulțime în cadrul unor evenimente controlate, dar își însușește și multe dintre inițiativele aparent de succes ale guvernului sau primăriei din Chișinău. Se încearcă creșterea scorului electoral al acestuia prin orice mijloace, cel mai recent fiind defilarea unor mașini pentru deszăpezire primite din partea Moscovei pe bulevardul principal al Chișinăului, fluturând steagurile rusești. Convoiul umanitar trimis de România la începutul pandemiei nu a fost primit în centrul orașului, recepția făcându-se într-un cartier mărginaș.
Prezența sa în cadrul unor evenimente religioase, știută fiind influența Bisericii Ortodoxe Moldovenești, o instituție care a intervenit de multe ori în sfera politică, aduce aminte de campania dusă împotriva Maiei Sandu de mulți reprezentanți ai Bisericii, în 2016. Atunci, Marchel, episcopul de Fălești și Bălți, avea una dintre cele mai urâte declarații din întreaga campanie electorală, numind-o pe Maia Sandu o „femeie stearpă” și o necredincioasă.
Maia Sandu poate câștiga în turul al doilea
Va depinde însă și cât de extins va fi votul de blam împotriva lui Igor Dodon din partea propriului electorat, dar și de o mobilizare peste așteptări a electoratului reformist. Neînțelegerile dintre partidele pro-europene ar trebui uitate după primul tur.
Campania electorală nu este însă una foarte dinamică și este neclar dacă mai pot apărea evenimente care să producă emoție colectivă și care să poată crește prezența la vot. Încercările prin orice mijloace de a îmbunătăți imaginea lui Igor Dodon pot avea efectul contrar, acela de a enerva electoratul reformat și a convinge indecișii să se prezinte la vot. Mișcarea reformatoare începută de Maia Sandu și Andrei Năstase în 2016 se află acum în fața unui test de maturitate.
