Cum ne-am petrecut sfârşitul lumii. Consecinţele politice ale normalităţii judiciare

Alexandru Gussi 12.08.2014

De același autor

Imperiul Voiculescu s-a prăbuşit brusc şi eliberează un loc esenţial în sistemul de putere care controlează distribuirea de resurse din România postcomunistă. Secta pe care a creat-o cu instrumentele unei propagande sofisticate va mai supravieţui o vreme, pentru a ne aduce aminte cum de a fost posibil ca atâta lume să se lase minţită atât timp. Dincolo de a fi cel mai eminent reprezentant al unui anumit tip de traiectorie în comunism şi după, Voiculescu-oligarhul a fost simptomul unei boli sociale şi instituţionale de care încă nu ne-am lecuit.

 

Condamnarea de săptămâna trecută a lui Dan Voiculescu şi eroii ştiuţi şi neştiuţi ai unei lup­te care părea fără speranţă ne transmit tu­turor faptul că orizontul de posibilitate din Ro­mânia de azi e mai larg decât credeam. Resursa discursivă privilegiată a sectei voicu­les­ciene a fost tot timpul o văi­căreală naţională care, iată, într-un mod spectaculos, es­te delegitimată de căderea ido­lului fals pe care îl slujea. Lecţia este că trecerea de la anormalitatea în care băltim la normalitate presupune de­păşirea văicărelii populiste ca­re, deocamdată, domină sfera noastră pu­bli­că. Înţelegerea consecinţelor politice ale că­de­rii oligarhului trebuie să plece de la cons­ta­ta­rea acestei dimensiuni ideologice a influenţei acestuia. Văicăreala duce la dependenţă, du­ce la victimizare la nivel individual şi naţional, duce la nevoia de „tătuc“. Nu degeaba Voi­cu­lescu s-a dezvoltat în perfectă simbioză cu sis­temul Iliescu. În mod eronat, o analiză Me­diafax titra că Voiculescu „a trecut dintr-o bar­că politică în alta“. De fapt, a fost con­sec­vent în a dori ca sistemul ex-ceauşist să ră­mână „Intact“, a fost un „conservator“ în sen­sul păstrării României pe coordonatele unei mediocrităţi care servea pseudoelitei ca­re a acaparat statul în anii 1990.

Atunci când Iliescu şi oamenii din jurul său nu au mai putut să dea o linie ideologică pen­tru PSD, Voiculescu şi-a pus la dispoziţie apa­ratul de propagandă în aşa măsură, încât azi discursul majorităţii liderilor PSD prac­tic se confundă cu cel al An­tenei 3. Pare incredibil, dar ima­ginaţia discursivă a celui mai mare partid din România rămâne captivă cvasimisticii Antenelor.

Numai în acest context pu­tem înţelege reacţia lui Victor Ponta din ziua fatidică: „Ală­turi de milioane de alţi români, doresc și cred că mulţi ani de acum înainte «Antena 3 va fi aici»!“. A fost un mesaj care acredita teza că decizia justiţiei pune în pericol libertatea pre­sei, ceea ce era şi teza din comunicatul oficial al trustului Intact. Dar coordonarea PSD-An­tene va merge mai departe, pentru că au stra­tegii de comunicare bazate pe aceeaşi idee: autolegitimarea prin opoziţie faţă de Traian Bă­sescu.

Pe de o parte, Victor Ponta îşi bazează cam­pa­nia electorală pe discursul anti-Băsescu. Pe de altă parte, condamnarea principalului său par­tener îi subliniază neputinţa. O neputinţă deja denunţată de Antene. Această tensiune de fond riscă să se rezolve prin repunerea în funcţiune a mecanismului suspendării pre­şe­din­telui. Numai aşa Ponta poate dovedi că vrea şi poate să-l pedepsească pe Traian Bă­sescu şi, implicit, să-l reabiliteze pe Voi­cu­lescu, pe Năstase, pe toţi aşa-zişii „con­dam­naţi politic“. Recenta decizie a lui Ponta de a „rupe“ Acordul semnat în decembrie 2012 poate fi citit şi ca un pas în acest sens. Acest scenariu devine şi mai probabil după ce con­damnarea de săptămâna trecută amenință şi baza economică a mașinii de propagandă pe care Ponta se bizuia pentru alegeri. Dar care vizează în primul rând o bază simbolică, în mă­sura în care Voiculescu nu numai că era un aliat şi artizan al USL, dar şi pentru că Ponta a înlesnit fuga de justiţie a lui Voi­cu­lescu prin susţinerea jocului acestuia cu de­misia din Senat, apoi o nouă candidatură, în 2013, urmată de o nouă demisie.

Prezidenţiabilul Ponta nu mai are timp să se elibereze imagologic de spectrul lui Voi­cu­les­cu, aşa că va fi în continuare obligat să-i re­lativizeze vinovăţia. În plus, influenţa An­te­ne­lor asupra opiniei publice va rămâne suficient de importantă cât să dramatizeze clivajul din jurul condamnării. Drumul campaniei pre­zi­den­ţiale a PSD va merge deci spre ra­di­ca­li­zare, o radicalizare care are şansele să in­clu­dă suspendarea şi alte gesturi spectaculoase.

Este foarte greu să credem că va mai putea fi produsă o majoritate precum aceea din 2012, care să pună în discuţie statul de drept de dragul unei răzbunări ritualice pe Traian Bă­sescu. Astfel, putem constata că spectrul în­frângerii primului ministru nu a părut ni­cio­dată mai probabil. PSD are toate şansele să plătească un preţ major după condamnarea lui Voiculescu, inclusiv la nivelul pierderii gu­vernării. Echipa Ponta-Sârbu probabil e deja slăbită în interiorul PSD. Deşi e prea târziu să fie retrasă de pe teren înaintea bătăliei finale, discuții vor exista, pentru că, probabil, se va pu­ne problema menținerii sau nu a can­di­da­turii la preşedinţie a actualului prim-ministru. O altă întrebare este dacă Ponta va împinge partidul spre aventura suspendării.

Consecințele cele mai importante ale căderii lui Voiculescu nu sunt pe termen scurt. Ele ţin şi de faptul că o generaţie tânără, care s-a născut mediatic într-o epocă dominată de Antena 3 şi a fost formată politic în spiritul aces­teia, are acum şansa trezirii. La un nivel mai general, putem spune că justiţia şi-a făcut treaba în dezvăluirea corupţiei sis­te­mului politico-economic care a dominat atâta timp România, acum e rândul cetăţenilor. Ce­va s-a schimbat în România, dar, dacă ră­mâ­nem la stadiul autovictimizării, nu vor apărea niciodată alternative mai bune care să umple golul lăsat de dumnezeii căzuţi. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22