De același autor
TikTok este în prezent una dintre cele mai populare platforme de social media din întreaga lume, cu peste 1,7 miliarde de utilizatori la sfârșitul lui 2023, cea mai mare parte a audienței, peste 70 de procente, fiind concentrată în plaja de vârstă 18-34 de ani. Numărul de videoclipuri vizualizate zilnic de utilizatori, care petrec în medie peste 1,5 ore pe zi pe aplicație, trece de 1 miliard. TikTok, care a fost cea mai descărcată aplicație în 2021, devansând alte rețele de socializare, precum Instagram sau Facebook, a fost lansată în 2016 în China, dar ulterior compania Byte Dance a decis să o facă disponibilă și pe plan internațional. În prezent este disponibilă în 40 de limbi, cea mai mare audiență TikTok fiind în Statele Unite, 150 de milioane de utilizatori. Aproape jumătate din Generația Z utilizează TikTok și Instagram în scopuri de căutare în loc să folosească Google, iar o treime dintre utilizatorii TikTok spun că folosesc aplicația în mod regulat pentru știri.
În aceste condiții, pe fondul bătăliei geopolitice care devine tot mai intensă și se desfășoară pe diverse fronturi, este de înțeles îngrijorarea cu care americanii, dar și europenii privesc impactul enorm al TikTok. De pildă, în Statele Unite a trecut deja de Camera Reprezentanților, urmând a fi discutată în Senat, o legislație prin care TikTok va trebui fie să vândă sucursala din Statele Unite unei companii americane, fie să înceteze să mai opereze pe teritoriul american. Bineînțeles, Shou Zi Chew, CEO TikTok, a respins acuzațiile susținând, ca de obicei, că ByteDance, corporația care deține rețeaua socială, este independentă, fiind singura care controlează accesul la informațiile din bazele de date, fără amestecul Partidului Comunist.
Numai că nu există așa ceva în China. În baza unei legi din 2017, toate corporațiile importante sunt obligate să aibă în consiliile de administrație reprezentanți ai Partidului Comunist și să ofere acces neîngrădit serviciilor de securitate ale statului la informațiile solicitate, în cazul ByteDance la algoritmii și bazele de date pe care le deține. De altfel, Zhang Fuping, editorul-șef al Byte Dance, este de asemenea șeful celulei interne a Partidului Comunist din cadrul companiei. Faptul că Beijingul a reacționat imediat, foarte critic, față de legislația menționată, ilustrează interesul major al Chinei pentru acest redutabil vector de influență. Sigur, e ironic faptul că Ministerul de Externe de la Beijing vorbește despre o încălcare flagrantă a libertății de expresie, în condițiile în care în China nu doar toate rețelele sociale americane sunt interzise, ci și o mulțime de alte aplicații, de la Gmail la Dropbox.
Important de precizat că versiunea chineză a TikTok, numită Douyin, operează complet diferit față de cea prezentă în afara Chinei. Utilizarea de către tineri este limitată la 40 de minute pe zi, iar conținutul este unul preponderent educațional, subliniază congresmenul Mike Gallagher, fost președinte al unei Comisii Speciale a Congresului pentru analiza influenței Chinei în Statele Unite. „În America, algoritmul aplicației este rafinat pentru a prioritiza indignarea polarizantă și elementele care creează dependență, care amețesc creierul (în cel mai bun caz) și propaganda periculoasă (în cel mai rău caz). Altfel spus, Byte Dance și Partidul Comunist Chinez au decis ca în China copiii să primească spanac, iar cei din America să primească fentanil digital”. În opinia lui Mike Gallagher, TikTok este în cel mai bun caz un instrument de spionaj al Partidului Comunist Chinez, motiv pentru care multe guverne au interzis instalarea aplicației pe telefoanele oficiale, iar în cel mai pesimist scenariu este probabil cea mai mare operațiune de influență malignă la scară largă desfășurată vreodată.
Alături de componenta geo-economică, războiul informațional a devenit un instrument esențial în acest nou Război Rece. Încă în urmă cu zece ani, în 2014, Xi Jinping vorbea într-un document oficial al Partidului Comunist despre „bătălia pentru «controlul minții» care are loc pe un câmp de luptă fără fum” adăugând că „oricine controlează acest câmp de luptă poate câștiga inimi, va avea inițiativa pe tot parcursul competiției și luptei”. Iar spațiul online este un teritoriu ideal, spune Yuan Peng, un înalt oficial chinez, pentru că acolo diferențele dintre adevăr și minciună se estompează, important este cine controlează discursul.
În perioada Războiului Rece, asistam la o bătălie între două tipuri de narațiuni ideologice: capitalism vs comunism. Acum, lucrurile sunt mai complicate, propaganda sharp power manevrează la nivel de psihologie, nu de ideologie, exploatează și amplifică frustrări, vulnerabilități și resentimente existente într-o societate. Sau inoculează la nivel social o narațiune favorabilă.
„Vreți să știți de ce tinerii americani sprijină Hamas?”, scrie congresmenul american Mike Gallagher în The Free Press, comentând pe marginea unui sondaj Harvard/Harris, conform căruia 51% dintre americanii, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, consideră că Hamas a fost justificat în atacurile sale teroriste brutale asupra unor cetățeni israelieni nevinovați, pe 7 octombrie „Uitați-vă la TikTok”.
În acest context, pare surprinzător faptul că ideea de a interzice TikTok a stârnit atâtea controverse și a provocat o dezbatere atât de aprinsă, motivul principal invocat fiind apărarea libertății de expresie. Și aici se vede cât de costisitoare este prăbușirea încrederii în instituțiile guvernamentale și în clasa politică după episoade precum cele din timpul pandemiei, când FBI și alte structuri de forță ale guvernului american au făcut presiuni pentru blocarea sau trecerea pe lista neagră (care limitează drastic distribuția mesajelor) a unor persoane sau instituții care se abăteau de la pozițiile oficiale.
Matt Taibbi avertizează că legislația privitoare la TikTok „riscă să devină un al doilea Patriot Act, care a conferit guvernului noi puteri mult peste scopul declarat de a prinde teroriștii după 9/11”. Nu doar conservatorii, ci și liberalii moderați, de pe ambele maluri ale Atlanticului, se tem că apelurile împotriva „mesajelor de ură” și „dezinformării” pot fi utilizate ca pretexte pentru excluderea vocilor incomode care se abat de la retorica oficială în chestiuni precum schimbările climatice sau deranjează formațiunile politice tradiționale, sau pur și simplu pe campionii curentului „woke”, care au o prezență consistentă în companiile Big Tech, în spațiul academic, cultural sau mediatic. În Europa, o simplă etichetă de „naționalism” sau „suveranism” poate fi aplicată, fără a aduce și argumente, pentru a justifica nevoia de a combate „pericolul extremist”.
Numai că astfel de temeri justificate nu ar trebui să ducă la bagatelizarea amenințării majore reale reprezentată de grupul China, Rusia, Iran și chiar Coreea de Nord, pentru care destabilizarea societăților occidentale, prin acțiuni care vizează în principal adolescenții și tinerii, este un obiectiv strategic prioritar.
Și totuși asta se întâmplă. „Ce este mai exact acest presupus control algoritmic al minții sau spălare a creierului?”, scrie, tot pe The Free Press, scriitorul Walter Kirn, redactor-șef al revistei County Highway și unul dintre prezentatorii podcastului America This Week. „Nimeni nu-mi poate spune. Este vorba de videoclipurile de dans? De sentimentul pro-palestinian?” Adăugând că îngrijorarea este nejustificată din moment ce TikTok nu este un canal de știri, iar conținutul de pe aplicație nu este produs de guvernul chinez, ci de tinerii americani. „Acest algoritm face un singur lucru: le oferă oamenilor ceea ce îi interesează și îi face dependenți de aplicație”, mai scrie Kern. „Nu avansează propaganda comunistă și nici nu introduce în secret materialismul dialectic în mintea tinerilor”.
Nu este clar dacă Walter Kirn este atât de marcat de problema, e adevărat reală, a amenințărilor interne la adresa libertății de expresie, ceea ce îl face să le minimalizeze pe cele externe, sau pur și simplu nu înțelege cum poți utiliza algoritmii pentru a avansa o anumită agendă politică sau ideologică. În cazul propagandei pro-Hamas poți, de exemplu, să amplifici exploziv distribuția unor clipuri care neagă masacrul din 7 octombrie sau avansează acuza falsă a bombardării unui spital din Gaza și să le inhibi pe altele pro-Israel.
D e multe ori însă, strategia de destabilizare este mult mai subtilă. Un exemplu îl găsim în aceeași publicație care găzduiește argumentele pro- TikTok ale lui Kirn. Este vorba de un articol despre o campanie, How Old Do I Look? | The Free Press (thefp.com) (Ce vârstă îmi dai?) care a explodat literalmente pe TikTok, în cadrul căreia utilizatorii, în principal femei din Generația Z sau din cea a milenialilor, se filmează și le cer celor 1,92 miliarde de membri ai platformei să ghicească ce vârstă au. Previzibil, cu un efect psihologic devastator asupra multora. Cineva comenta pe marginea campaniei că avem o societate tristă, disperată, goală, cu oameni prizonieri ai spațiului online, care caută împlinirea în lucruri lipsite de sens. O carte a lui Jonathan Haidt, apărută recent, „The Anxious Generation”, analizează felul în care smartphone-ul a dus la o epidemie de boală mintală în rândul copiilor și adolescenților.
Sigur, de asta nu poate fi învinovățit în principal TikTok . Criza de care vorbește Haidt este un produs al smartphone-ului, inventat de Apple în 2007, și mai ales a rețelelor sociale americane, în principal cele populare printre tineri, Instagram sau Snapchat. Dar, prin intermediul unor algoritmi controlați de puteri ostile, astfel de vulnerabilități psihologice sau mesaje convenabile, de tipul celor pro-Hamas, pot fi exploatate apăsând pe pedalele emoționale potrivite pentru a avansa o agendă destabilizatoare cu impact social sever. //
