De același autor
După episodul Cambridge Analytica asociat cu alegerile americane din 2016 care au dus la victoria lui Donald Trump, controversele în jurul impactului negativ al rețelelor sociale în societate, acuzele privind rolul lor de facilitator al intervenției externe în alegeri și de întreținere și amplificare a tensiunilor interne în spațiul occidental, dar și cele de partizanat politic, s-au ținut lanț. Cea mai afectată fiind Facebook, parte a corporației care mai deține și alte două rețele foarte populare și ele în România, Instagram și WhatsApp. Compania lui Mark Zuckerberg, care tocmai a anunțat că și-a schimbat numele în Meta Platforms Inc pentru a sublinia faptul că în viitor se va concentra pe ceea ce a numit „metaverse” – o lume online în care va fi utilizată pe scară largă realitatea virtuală, o abordare care se extinde dincolo de cadrul rețelelor sociale tradiționale, se confruntă cu o criză majoră de relații publice. Frances Haugen, o fostă angajată Facebook până în luna aprilie, care a plecat din companie cu un număr important de documente interne, de la rapoarte de cercetare la memo-uri și transcrieri ale unor conversații de pe forumuri de discuții interne, a decis să lanseze public acuze foarte grave la adresa corporației. Ea a apărut într-o serie de audieri în fața Congresului din Statele Unite, având statutul de avertizor de integritate (Wistleblower), care îi acordă protecție legală, dar și în fața SEC (agenția care reglementează piața de capital din statele Unite). În plus, a spus că este interesată să coopereze cu procurorii și cu parlamentari și instituții de reglementare din Europa.
Documentele respective, literalmente zeci de mii de pagini, alături de interviuri cu ea, dar și cu alți actuali sau foști angajați ai Facebook, au constituit baza pentru o serie de 14 articole extinse, The Facebook Files, publicate de Wall Street Journal începând din luna septembrie. În plus, Wall Street Journal a realizat și un podcast cu Frances Haugen. Articolele descriu modul în care algoritmii utilizați favorizează stimularea tensiunilor sociale, mai ales în Statele Unite și India, facilitează dezinformările electorale, dar și modul în care cartelurile de droguri și traficanții de persoane utilizează curent Facebook pentru a-și racola clienții și victimele. Un alt detaliu interesant este acela că Facebook a instituit reguli distincte, favorizante, pentru VIP-uri. Conform unui articol din Foreign Affairs, tensiunile etnice și regionale din Etiopia, unde este în curs de desfășurare un conflict între trupele guvernului central de la Addis Abeba și cele ale rebelilor din provincia Tigray, au fost inflamate și mai mult de campaniile de propagandă derulată de toate părțile implicate pe Facebook și Twitter, care au facilitat discursurile de incitare la ură și au contribuit la escaladarea atrocităților. În ceea ce privește audierile din Congresul american, un impact emoțional special l-a avut un articol despre efectele Instagram asupra sănătății mintale a adolescentelor. În cursul acestora, Frances Haugen a reiterat acuzațiile că, deși în interiorul companiei au fost voci care au avertizat asupra acestor probleme, acestea au fost în bună măsură ignorate. „Atâta vreme cât obiectivul tău este să creezi cât mai mult angajament al utilizatorilor recurgând la like-uri și share-uri, vei continua să dai prioritate conținutului polarizant și provocator”, a spus ea.
Facebook a ajuns la circa 2,9 miliarde de utilizatori. O parte dintre aceștia au însă conturi multiple, și nu e vorba de o cifră neglijabilă. Rapoarte interne relevă că, în medie, 12,5% dintre aceștia, adică 1 din 8 utilizatori, 390 de milioane, se plâng de efecte negative cu impact asupra somnului, muncii, relațiilor din familie sau cu terții, vorbesc despre sentimente de vinovăție sau chiar de depresii severe. În anumite regiuni, de pildă în țări din Asia, în India sau Filipine, unde Facebook este extraordinar de popular, se avansează chiar cifre duble, de 25%. Iar astfel de efecte par să fie mai pronunțate în cazul Facebook în raport cu alte rețele sociale.
Cum era de așteptat, dezvăluirile au stârnit critici severe și îndemnuri la introducerea unor reglementări sprijinite de ambele părți ale spectrului politic american. Previzibil, Mark Zuckerberg a reacționat criticând dur nu doar dezvăluirile făcute de fosta sa angajată, ci și față de maniera în care acestea au fost mediatizate. „În opinia mea, asistăm la un efort concertat de a utiliza selectiv aceste documente pentru a crea o imagine falsă a companiei noastre”.
Acuzația lui Mark Zuckerberg nu este însă cu totul lipsită de obiect. The New York Times vorbește despre un „moment inconfortabil” care a avut loc pe 7 octombrie 2021, atunci când o firmă de relații publice fondată de un fost consilier al lui Barack Obama, Bill Burton (detaliu extrem de interesant!), l-a invitat pe Jeff Horwitz, jurnalistul de la Wall Street Journal cu care Haugen fusese în legătură în întreaga perioadă, la o conferință pe Zoom în cursul căreia ea s-a oferit să dezvăluie o parte din aceleași documente către alte 17 companii media, din Statele Unite și Europa, întregul proces urmând să fie gestionat de respectiva companie de relații publice. O altă firmă implicată în demers, AWO, este cea care a încurajat-o pe Haugen să meargă în Europa, „pentru că Europa este locul cel mai potrivit în care se pot rezolva probleme pe care ea încearcă să le rezolve”. Este un semnal clar că întregul proces este deja dirijat de actori influenți, cu o agendă mai largă, cu probabile interese politice și de afaceri semnificative.
Frances Haugen are un intens program de întâlniri în Europa, în Marea Britanie, Franța și Germania. Luni, 8 octombrie, a fost programată o audiere în Parlamentul European. The New York Times crede că decidenții politici de pe vechiul continent ar putea fi mult mai determinați decât cei din Statele Unite să ia măsuri de reglementare radicale. Un lucru previzibil, de altfel. Europenii sunt extrem de frustrați de dominația giganților tehnologici americani, pe fondul unei jenante rămâneri în urmă în acest domeniu esențial în raport cu Statele Unite și China. E însă neclar ce tip de soluții se pot imagina, soluții care să fie și viabile. S-a văzut deja cum în Europa reglementări extrem de rigide precum cele impuse de GDPR au un impact negativ asupra inovației europene în domeniul digital. Conducerea Facebook își pune speranțele în soluții bazate pe inteligența artificială. Însă mulți experți, inclusiv unii din interiorul corporației, sunt sceptici, vorbind despre dificultățile reale ale acestor algoritmi de a acționa corect chiar în situații relativ simple.
Există trei tipuri mari de provocări cu care se confruntă nu doar Facebook, ci și celelalte rețele sociale. Prima se referă la acuzațiile deja discutate anterior. Mai toată lumea este de acord în privința problemelor create, deși lucrurile se complică atunci când e vorba de soluții. O a doua chestiune care stârnește îngrijorare în America este utilizarea rețelelor sociale de către puteri ostile străine, precum China, Rusia, Iranul sau Coreea de Nord, pentru a alimenta tensiuni sociale, a colecta date sau a interveni în campaniile electorale. În primul interviu acordat Financial Times, după demisia sa din poziția de coordonator pentru programele software ale Pentagonului în semn de protest față de ceea ce el consideră a fi lipsa unei strategii coerente a Statelor Unite pentru contracararea avansului tehnologic al Chinei în domeniul utilizării inteligenței artificiale în tehnologia militară, Nicolas Chaillan a atras atenția asupra pericolului reprezentat de rețeaua socială chineză TikTok, foarte populară și printre tinerii de la noi. „Ceea ce TikTok permite Partidului Comunist Chinez să facă nu este doar să știe totul despre tine și ce ai pe dispozitiv și să obțină acces masiv la telefonul tău, ci, urmărind videoclipurile, ceea ce este publicat, ei pot – folosind inteligența artificială – să urmărească starea de spirit și ceea ce este în fundal, ce obiecte aveți și ce purtați. Pot vedea totul în jurul tău”, a spus Chaillan. „Cantități imense de date și informații pot fi extrase din aplicație de către producătorul său și utilizate în scopuri ascunse, deși utilizatorii tineri care utilizează rețeaua s-ar putea să nu fie conștienți de niciun risc”. El a mai ținut să adauge că, deși nu este încântat de efectele negative pe care le are Facebook sau Instagram asupra tinerilor, nu crede că Facebook a fost proiectat intenționat să fie nociv. Asta, spre deosebire de TikTok, care a fost gândit special în acest sens.
A treia provocare, acuza de partizanat politic, este însă cea care generează enorme controverse și diviziuni imense în societatea americană. De fapt, mulți conservatori se tem că dezvăluirile făcute de Frances Haugen și apelurile împotriva „mesajelor de ură” și dezinformării vor determina un comportament asimetric, îndreptat cu precădere împotriva vocilor conservatoare. De altfel, după cum scrie Wall Street Journal, conversațiile interne transcrise de Frances Haugen confirmă că angajații Facebook au făcut intense presiuni asupra șefilor lor pentru excluderea din News Feed sau restrângerea traficului publicațiilor de dreapta, fără ca acțiuni similare să aibă în vedere publicații de stânga. O presiune semnificativă s-a făcut, de pildă, pentru excluderea Breitbart, unul dintre motive fiind acela că sondajele de opinie indică o scădere a încrederii în respectivul canal media. Prilej ca unul dintre responsabilii de la Facebook să întrebe dacă, având în vedere că aceleași sondaje indică, de asemenea, o scădere semnificativă a încrederii în CNN, ar trebui scos din News Feed și acest canal. Problema e că pentru multe canale media, nu doar pentru rețelele sociale, devine tot mai dificil să facă față unor astfel de presiuni din partea angajaților. Această adevărată falangă supusă unei îndoctrinări radicale de stânga în campusurile universitare, care are o pondere masivă printre angajații corporațiilor și agențiilor federale, militează tot mai agresiv pentru impunerea convingerilor sale ideologice și este intolerantă față de puncte de vedere care nu se aliniază la acestea. Este motivul pentru care tensiunile din societatea americană provocate de maniera în care operează marile rețele sociale, Facebook, Twitter sau YouTube, vor continua să se amplifice mai degrabă, decât să se atenueze.
