Competiția dintre Beijing și Washington

Discursul în sine a stârnit reacții po­zitive. Tonul pozitiv al discursului a fost de bun augur. Ideea dominantă a fost aceea că „America First“ nu în­seam­nă o retragere a SUA de pe scena internațională și că acuzele de izola­țio­nism și protecționism sunt nefondate. Washingtonul vrea doar ca schimburile comerciale să fie unele echitabile, vrea ca și ceilalți să respecte regulile privind subvențiile de stat, protecția proprie­tă­ții intelectuale, accesul liber pe piețele lor. Ultimele considerații fiind o trimi­tere directă la China.

Pozițiile din discursul lui Trump de pe teleprompter sunt cele ale Admi­nis­trației Trump, spre deosebire de pos­tă­rile sale personale de pe Twitter. De aceea, o parte dintre susținătorii lui Trump spun că trebuie să ne uităm la politicile promovate de Casa Albă mai degrabă decât la ce spune președintele. Politici care, pe plan extern, nu au fost nici pe departe la fel de radicale ca de­clarațiile sale. Așa e, însă vorbele con­tează, percepțiile contează mai mult decât realitatea. Un sondaj recent făcut de Gallup releva o adevărată prăbușire a încrederii în Statele Unite la nivel global, de la 48% în perioada Obama la 30% în prezent, aproape la egalitate cu China (31%) și puțin peste Rusia.

Iată de ce echipa lui Donald Trump a considerat că este important ca preșe­dintele să vină în acest an la Davos pentru a contracara o narațiune care, mai ales după discursul de anul trecut al lui Xi Jinping, a proiectat o imagine a Chinei de salvator providențial al glo­balizării. Prezent și el la Davos, Wilbur Ross, secretarul Comer­țului, se plângea de fap­tul că, ori de câte ori SUA încearcă să repare distorsiuni legitime din comerțul global, li se pune imediat eticheta de „protecționism“, în timp ce, atunci când e vorba de China, violările repetate ale normelor de com­por­ta­ment în afaceri nu sunt deloc sanc­țio­nate. „Chinezii au o retorică superbă în materie de comerț liber, dar un și mai superb comportament protecțio­nist.“ Acuzațiile sunt în bună măsură jus­tificate. O analiză comparativă fă­cută de The New York Times releva fap­tul că, atunci când se iau în consi­de­rație taxele vamale și cele de tip TVA, tariful mediu aplicat importurilor în China este de trei ori mai mare decât cel aplicat de SUA. În plus, China blo­chează accesul pe piața internă al cor­porațiilor de tehnologie occidentale, pre­cum Google, Facebook, Twitter, Ama­zon, îi subvenționează prin bănci de stat pe exportatorii chinezi și pre­sează corporațiile occidentale să-i dea acces la informații critice de natură tehno­lo­gi­că dacă vor să facă afaceri în China.

Cu toate acestea, Casa Albă a realizat între timp că strategia abordată pentru reglarea acestor distorsiuni nu dă re­zul­tatele așeptate. Din contra, după retra­gerea din TPP (decizie pe care Robert Kaplan o consideră una dintre cele mai mari erori strategice din ultimele de­ce­nii), America a constatat, pe de o par­te, că nimeni nu se înghesuie să sem­neze acorduri comerciale bilaterale (nici măcar Coreea de Sud sau Japonia, care depind de umbrela de securitate a Washingtonului), iar pe de alta, că ce­lelalte țări au decis să continue acordul într-o formulă restrânsă.

Întrebarea este dacă de la Davos Ame­rica lui Trump dă lumii semnalul că își reconsideră în mod serios abordările inițiale, pe care mulți le consideră un cadou nesperat făcut Beijingului. Și, dacă da, cum va fi primită această re­poziționare. The New York Times apre­ciază că, în fapt, tot China a fost starul reuniunii, făcând trimitere, între al­tele, la entuziasmul cu care preșe­din­tele Michel Temer al Braziliei a salutat extinderea proiectului Belt and Road Initiative (BRI) în țările din America Latină. „Ne place sau nu, BRI va de­veni noul WTO (Organizația Mondială a Comerțului)“, comenta ulterior Joe Ka­eser, președintele Siemens. Ar putea fi un răspuns la provocarea lansată de Beijing, chiar în preziua discursului lui Donald Trump: într-un comentariu al agenției oficiale de știri Xinhua se spunea că „a venit timpul ca liderii po­li­tici și de afaceri să aleagă între cele două viziuni diferite asupra stării lumii: «America First» a lui Trump și cea de «Shared Future» avansată de Xi Jinping?“. //