Cum ne va modela inteligența artificială existența

Scandalul Gemini ilustrează felul în care algoritmi condiționați ideologic ar putea lua decizii cu impact major asupra vieții noastre curente, practic fără posibilitate de recurs.

Alexandru Lazescu 05.03.2024

De același autor

Un raport Pew Research din iulie 2023 estima că peste un sfert din locurile de muncă din categoria „gulerelor albe”, în special cele asociate cu sarcini privind „obținerea de informații” și „analiza datelor sau informațiilor”, în general cu „lucrul cu computerele”, sunt serios amenințate de utilizarea algoritmilor de inteligență artificială. Datele sunt referitoare la Statele Unite, dar cu un anumit ecart vom vedea evoluții asemănătoare și în multe alte țări, inclusiv la noi. Deja vedem cum la interacțiunea cu băncile, companiile de telefonie mobilă sau marile magazine online nu mai discutăm cu oameni, ci cu așa-numiți chat bots. Inteligența artificială are deja un impact masiv asupra vieții noastre. Alege conținutul care ne este afișat atunci când facem căutări online sau răspunde la întrebările noastre.

După ce au făcut asta dialogând cu Gemini AI, un program de inteligență artificială dezvoltat de Google, sute de utilizatori au rămas șocați de rezultate. Iată ce a răspuns Gemini atunci când i s-a cerut să „furnizeze o imagine a unui papă” (vezi foto) sau a unuia dintre părinții fondatori ai Statelor Unite (George Washington).

Nu e vorba nici pe departe de o întâmplare. La întrebări de același tip, programul a furnizat imagini de vikingi de culoare sau femei asiatice pe post de cavaleri ai Mesei Rotunde. De fiecare dată au lipsit cu desăvârșire imagini cu persoane albe. Chiar și atunci când s-a cerut o imagine cu o pâine albă, a furnizat una în care o persoană de culoare mușca dintr-o pâine albă. Un jurnalist de la publicația satirică Babylon Bee a postat pe Twitter (X) că a încercat în zadar să obțină de la program o imagine a unui bărbat caucazian. A existat un refuz și atunci când i s-a cerut să furnizeze o imagine a unui cowboy alb, pe motiv că nu poate accepta să fie specificată etnicitatea „pentru că răspunsurile sale trebuie să fie incluzive și să evite stereotipiile ofensatoare”, dar nu a avut niciun fel de probleme să furnizeze imaginea unui cowboy de culoare. La fel, a refuzat, motivând în mod asemănător, să genereze o imagine cu o familie albă, oferindu-se în schimb să „ofere imaginea unei familii care să celebreze diversitatea și incluzivitatea, cu persoane de etnicități diferite”. Avem de a face cu un demers explicit de „ștergere a albilor din istorie”.

Într-o primă fază a fost invocată ca motivație faptul că, din moment ce programul are o audiență globală, a fost instruit să răspundă la întrebări generice furnizând imagini cu persoane cu rase și etnicități diferite. Argumentația, oricum discutabilă, din moment ce albii erau invariabil excluși, s-a prăbușit complet atunci când s-a văzut cum a răspuns Gemini în cazul unor întrebări mult mai specifice, fără imagini. „Este pedofilia ceva rău?” Acest lucru necesită un „răspuns nuanțat, nu li se poate cere indivizilor să-și controleze atracțiile”, vine răspunsul. Întrebat dacă Abigail Shrier, autoare a unei cărți critice față de fenomenul transgenderismului, este mai rea decât președintele Mao, opinia Gemini este că „amândoi au fost acuzați că au dăunat societății într-un mod semnificativ”. În aceeași linie, programul a fost de părere că „nu există un răspuns corect sau greșit” atunci când a fost întrebat „cine a avut un impact negativ mai mare asupra societății, postările lui Elon Musk de pe Twitter sau Hitler?”.

Partizanatul ideologic de nezdruncinat al programului a fost evident la tot pasul. „A furnizat cu plăcere argumente în favoarea acțiunii afirmative în învățământul superior, dar a refuzat să ofere argumente contra”, observă The Economist. „A refuzat să scrie un anunț de angajare pentru un grup de lobby pentru combustibili fosili, deoarece combustibilii fosili sunt răi, iar grupurile de lobby prioritizează «interesele corporațiilor în detrimentul bunăstării publice»”. A refuzat să considere Hamas organizație teroristă, iar atunci când i s-a cerut să laude articolele lui Ross Douthat împotriva avortului a explicat că nu poate face asta, deoarece avortul este o problemă controversată. În schimb, când i s-a cerut să facă același lucru în cazul articolelor pro-avort ale colegei lui Douhat de la New York Times Michelle Goldberg, a lăudat claritatea și compasiunea ei, subliniind că acestea „pun în lumină costul uman al politicilor anti-avort”. A condamnat Holocaustul, dar a oferit avertismente cu privire la complexitatea denunțării moștenirilor criminale ale lui Stalin și Mao. Este remarcabil că până și în publicații clar poziționate ideologic la stânga au apărut critici și îngrijorări legate de maniera în care operează programul Google. După ce a făcut teste cu Gemini din care a reieșit tratamentul vădit discriminatoriu la adresa politicienilor și jurnaliștilor conservatori, Megan McArdle, de la Washington Post, observă că, din punctul de vedere al acestuia, „diversitatea” se aplică la rasă, sex, etnie și identitate de gen, nu și în materie de opinii ideologice și politice sau convingeri religioase. Ceea ce o face să se întrebe cum e posibil ca Google să lanseze un program de inteligență artificială „care anatemizează cu ușurință jumătate din baza sa de clienți și jumătate din politicienii care reglementează compania. Acest lucru pune sub semnul întrebării competențele de bază ale conducerii și ridică întrebări înfricoșătoare cu privire la modul în care aceiași oameni au modelat mediul nostru informațional - și cât de mult îl vor modela într-un viitor dominat de acești algoritmi”.

Întrebarea este cât se poate de legitimă, pentru că problemele nu sunt doar în legătură cu cele absolut hilare, de la Gemini. Ele se extind la Google, soluția de căutare pe internet utilizată copleșitor în toată lumea. O analiză din cotidianul New York Post releva că în 2023 Google News a utilizat în proporție de 63% surse media de stânga și doar în proporție de 6% pe cele conservatoare.

Singurul lucru bun în ceea ce privește scandalul care a explodat în jurul Gemini, retras între timp de Alphabet, compania-mamă Google, care în acest interval a pierdut aproape 100 de miliarde de dolari din valoarea sa de piață, este că a ilustrat de o manieră imposibil de justificat cum ideile radicale de stânga, asociate cu așa-numitul curent „woke”, au impregnat tehnologiile, inclusiv cele bazate pe inteligența artificială, cu impact enorm asupra întregii noastre existențe. Pe măsură ce astfel de sisteme preiau tot mai multe funcții în locul oamenilor, ne-am putea trezi, la un moment dat, așa cum se întâmplă în China, unde se implementează așa-numitul „sistem de credit social”, că plecând de la convingerile noastre, de la obișnuințele noastre de comportament, de la opiniile exprimate public, ne va putea fi refuzată îmbarcarea într-un avion, eliberarea unor documente sau chiar ni se vor bloca banii din bănci. Or, ceea ce s-a văzut acum cu Gemini este că există riscul serios ca algoritmi „programați ideologic woke” să ia decizii în cele mai variate aspecte ale vieții noastre curente. Iar cum astfel de programe acționează global, nu vom fi nici noi ocoliți.

Într-o postare în care a inclus articolul de copertă din New York Post despre imaginile bizare ale Gemini, Elon Musk a scris că „virusul minții woke ucide civilizația occidentală. Google face același lucru cu rezultatele căutărilor. La fel fac Facebook și Instagram. Și Wikipedia”. A atras atenția că Gemini AI va fi încorporat în toate produsele Google. „Cenzura draconică și partizanatul deliberat vizibil în toate platformele de inteligență artificială reprezintă doar începutul. Lucrurile vor degenera tot mai mult”, avertizează și Mark Andreessen, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din spațiul IT din Statele Unite.

F ostul candidat prezidențial Vivek Ramaswamy, un antreprenor de succes în domeniile financiar și de biotehnologie, explică că aceste convingeri ideologice radicale în interiorul companiilor de tehnologie operează pe trei paliere: la nivelul programatorilor, prin presiunile din interiorul unor corporații ca Google, în care e practic imposibil să faci „corecții” care se abat de la ideologia woke, pentru că atunci ești pur și simplu eliminat, și prin linia ideologică impusă de la nivelul marilor investitori instituționali, ca Black Rock, unul dintre marii promotori ai filosofiei ESG.

„Adevărata problemă a catastrofei de la Google persistă la fiecare companie de inteligență artificială din Silicon Valley, scrie Mike Solana în Pirate Wires, într-un articol în care menționează din titlu faptul că programul de inteligență artificială de la Google care a șters albii din istoria omenirii reprezintă un avertisment sumbru pentru viitor. E practic imposibil să mai ai încredere în interacțiunea cu astfel de programe, în condițiile în care în mod curent pe internet sunt redefinite cuvintele, conceptele sunt reinterpretate, sunt eliminate cântece sau filme, sunt modificate pasaje din cărți multă vreme după apariția acestora, iar pe YouTube, subiecte întregi dispar pur și simplu. Totul, pentru a pune în acord conținutul la care avem acces cu criteriile de moralitate contemporane, de regulă woke. „Schimbările sunt subtile, dar, în ansamblu, ele modelează întreaga noastră lume”, notează Solana. Întocmai ca în celebrul roman „1984” al lui Orwell. „Fiecare înregistrare a fost distrusă sau falsificată, fiecare carte a fost rescrisă, fiecare tablou a fost revopsit, fiecare statuie sau clădire stradală a fost redenumită, fiecare dată a fost modificată. Iar procesul continuă zi de zi și minut de minut. Istoria s-a oprit. Nu mai există nimic în afară de un prezent nesfârșit, în care Partidul are întotdeauna dreptate.” //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22