Cum s-a dat șantajul de presă de trei ori peste cap și s-a transformat în presiune politică

Alexandru Lazescu 11.06.2013

De același autor

O infracțiune e o infracțiune, chiar dacă este implicat un grup mass-media, și trebuie tratată ca atare, nicidecum ca un atentat la libertatea presei.

Furtul intelectual, am văzut asta în timpul discuțiilor legate de plagiatul lui Victor Ponta, ca și șantajul de presă, se bucură de un tratament special în percepția pu­blică. Dacă cineva îți fură portofelul amenințându-te cu un pistol sau cu un cu­țit, lucrurile sunt cât se poa­te de clare: e vorba de o tâlhărie, iar făptuitorul are parte de o condamnare unanimă. Dacă însă locul pistolului este luat de o ame­nințare cu dezvăluiri în presă, deși în esență ne aflăm în același tip de si­tua­ție, brusc părerile încep să devină mult mai nuanțate. Când ai de-a face, de pildă, cu persoane precum un cetățean din Ga­lați care, invitat să comenteze subiectul cu pricina la o televiziune de știri, a ținut să spună că, pentru el, „Antena 3 a fost o adevărată lumină în noaptea pedelistă“, o discuție rațională devine practic im­po­sibilă. Prevalează elementul emoțional și pre­judecățile inculcate cu migală, în timp, în mintea fanilor anteniști.

Pe acest tip de reacție mizează, în aceste zile, cei care orchestrează desantul me­dia­tic în grupul patronat de Dan Voiculescu. Terenul e fertil. Declanșarea unor cerce­tări penale, arestările sau condamnările în instanță în cazuri care implică politicieni, oficiali din administrație sau oameni de afa­ceri de vârf sunt automat asociate cu ca­bale și jocuri subterane. Nimic nu e în­tâmplător, ni se spune. Și iată că și astăzi, la un an de la schimbarea puterii, este ară­tat cu degetul tot Traian Băsescu. E doar o altă conspirație băsistă! Pun umărul la aceas­tă întreprindere un bogat sortiment de purtători de mesaj, de la moderatori și invitați bine selectați până la realizatori de emisiuni mondene. Ceea ce trebuie să rămână în mintea telespectatorilor este ideea că procurorii lui Kövesi și Băsescu vor să pună un căluș în gura presei in­co­mode.

Fiind vorba de un război, pentru că așa percep An­tenele cazul Sorin Alexan­drescu, nu s-au făcut nici măcar minime eforturi pen­tru a mima o anumită plu­ralitate de păreri. Obiec­tivele majore sunt, pe de o parte, intimidarea procu­rorilor, instanțelor și even­tual a celor care ar putea face presiuni asupra acestora, iar pe de alta, păstrarea inițiativei în bătălia de ima­gine din spațiul public. Situația de pe câm­pul de luptă nu e însă prea încurajatoare, cel puțin în acest moment, pentru familia lui Dan Voiculescu și imperiul său me­diatic, în ciuda eliberării lui Sorin Alexan­drescu din arest. Din cel puțin patru mo­tive: 1) DNA rămâne chiar și după plecarea lui Daniel Morar o instituție cu o libertate de mișcare semnificativă; 2) o parte im­por­tantă a actualei puteri, mai concret pri­mul ministru și conducerea PSD, nu ar re­greta deloc o diminuare semnificativă a in­fluenței Antenelor și, prin extensie, a lui Dan Voiculescu și a liderilor PNL; 3) ideea că ar fi vorba de un demers de intimidare a presei nu a câștigat deloc adepți în mass-media, în afara grupului Intact, chiar dacă s-au mai auzit voci favorabile Antenelor și prin alte părți; 4) acuzația de șantaj se sprijină, chiar și în acest stadiu relativ timpuriu al anchetei, pe probe greu de negat.

În plus, capacitatea grupului media pa­tro­nat de Dan Voiculescu de a obține un spri­jin în exterior din partea unor instituții in­ternaționale influente, de tipul Comisiei Eu­ropene sau a organizațiilor de presă, es­te practic nulă. Ultimul raport MCV sau ra­portul ActiveWatch privind libertatea pre­sei în România denunță, explicit sau im­pli­cit, derapajele marca Antena 3 de la orice norme de etică profesională în jurnalism. Dacă mai există încă destui români dispuși să ia de bună împachetarea mediatică a unui caz tipic de șantaj într-o bătălie pen­tru salvgardarea libertății presei, în afară, o astfel de interpretare devine din start ri­dicolă. O infracțiune e o infracțiune, chiar dacă este implicat un grup mass-media, și trebuie tratată ca atare, nicidecum ca un atentat la libertatea presei. Din contra, mai ales după uriașul scandal declanșat în 2011 legat de interceptarea ilegală a telefoanelor unor celebrități, politicieni sau membri ai familiei regale britanice de către săp­tă­mâ­nalul News of the World, parte a im­pe­ri­u­lui mediatic patronat de Rupert Murdoch, au devenit mai degrabă preocupante toc­mai derapajele din mass-media.

News of the World, publicație înființată în 1843 și închisă pe 7 iulie 2011, făcea parte din News Corporation, unul dintre cele mai mari conglomerate media de pe glob, cu 53.000 de angajați și o cifră de afaceri de 34 miliarde de dolari (în 2012). Printre proprietățile pe care grupul le deține sau în care este acționar semnificativ se nu­mă­ră ziarele londoneze The Times și The Sun, Sky News, rețeaua de televiziune Fox și co­tidianul Wall Street Journal. Iată însă că exis­tența acestei uriașe și influente mași­nării mediatice globale nu a împiedicat în niciun fel declanșarea investigațiilor legate de interceptarea ilegală a telefoanelor nu doar în Marea Britanie, ci, ulterior, şi în Statele Unite. În această perioadă, mai toți publicitarii și-au retras (nota bene!) co­men­zile pentru News of the World. Și, foar­te important, nici măcar canalele me­dia deținute de Rupert Murdoch nu au în­cercat să prezinte cazul drept unul de in­ti­midare a presei. În fapt, Murdoch însuși a cerut public scuze și a oferit compensații fi­nanciare victimelor. Mai mult, ca un semn al gravității cu care a fost privită si­tuația, a fost constituită o comisie par­la­mentară, condusă de Lordul Leveson, care nu doar a investigat scandalul cu pricina, ci a avut un mandat extins, acela de a ana­liza în general maniera în care se respectă în Marea Britanie standardele etice și pro­fesionale în presa scrisă, în televiziune și chiar în social-media. Iar, între timp, oa­menii cheie din conducerea fostei pu­bli­ca­ții au ajuns în închisoare, iar Rupert Mur­doch s-a retras din fruntea News Corp. Nu strică deloc să ne reamintim toate aces­te evenimente, consumate cu doar doi ani în urmă, în timp ce asistăm la uriașul exer­cițiu de manipulare orchestrat de spe­cia­liștii în știri din grupul media patronat de Dan Voiculescu. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22