Cum se va schimba Europa după atentatele de la Paris

Alexandru Lazescu 14.11.2015

De același autor

Este pentru a treia oară în ultimul an cînd Franța se confruntă cu un atentat terorist islamic. Am avut la începutul anului tragedia de la Charlie Hebdo, a fost apoi atacul ratat din august din trenul Thalys iar acum, iată, avem de a face cu cel mai grav incident terorist pe pămînt francez de la cel  de-al doilea război mondial. Iar dacă ținta Charlie Hebdo putea fi legată de o motivație, caricaturi care în opinia atacatorilor erau "ofensatoare" la adresa Islamului, de această dată atacurile nu au avut o altă logică decît aceea de a semăna panică absolut la întîmplare. În plus, a fost un atac sofisticat, cu arme automate si veste explozive, derulat sincronizat asupra a 6 ținte. Ceea ce presupune o pregătire temeinică și o bună organizare. Nu este vorba de o acțiune impulsivă. În acest moment se merge pe ideea că au fost 8 atacatori si toți sunt morți. Însă nu e deloc sigur că unii nu au reușit să scape și că nu au fost și mulți alții implicați în organizare (care acum ar putea pregăti în umbră acțiuni similare). De altfel, observatorii avizați se așteptau de mai multă vreme la un astfel de atentat (de tip Mumbai, după un atentat care a avut loc în India). Însă și ei au fost surprinși de amploarea acțiunii.

 

   În acest moment la Paris domnește încă o mare confuzie. Se vede asta doar urmărind burtierele canalelor de știri, CNN, BBC, BFM TV sau France24, care dau cifre diferite privind numărul victimelor. În mod evident există multe circumstanțe de lămurit în perioada următoare, în primul rînd identitatea atacatorilor. O întrebare esențială fiind aceea dacă erau sau nu în vizorul serviciilor secrete și dacă au fost sau nu în Siria sau Irak în ultima periodă.

 

   Sunt toate șansele ca atacul terorist de la Paris să provoace în Europa, pe toate palierele, un șoc comparabil cu cel de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite. Care a dus, ne aducem aminte, la o modificare din temelii a priorităților de securitate si de politică externă ale Washingtonului. A urmat atunci atacul asupra talibanilor în Afganistan și ulterior invazia Irakului. Chiar dacă nu ne putem aștepta probabil în Europa la acțiuni de aceeași natură cu siguranță impactul va fi unul major. Mulți lideri de pe continent, de la Angela Merkel pînă la Matteo Renzi în Italia, sunt conștienți că un atac similar putea să aibă loc foarte bine la ei acasă, la Berlin, Roma, Madrid sau Bruxelles. Și că acesta ar putea fi doar începutul. De altfel, experții în securitate avertizează că atentatul de la Paris poate reprezenta o sursă de inspirație pentru altele similare, cu precădere în țările de pe vechiul continent cu largi comunități musulmane. E poate demn de remarcat că rețelele sociale sunt pline de cîteva ore de mesaje ale simpatizanților ISIS sau Al Qaeda care salută entuziast masacrul de la Paris. De aici pînă la încercări de a-l repeta nu este decît un pas.

 

    Dar care ar putea fi impactul pe termen mediu și lung al tragediei din capitala Franței? O observație importantă avansată de experții în materie este aceea că dacă societatea poate absorbi un atac terorist, cum fost cel de la Charlie Hebdo care a avut totuși un minimum de logică, oricît de bolnavă va fi fost ea, atunci cînd te confrunți brusc cu ideea că de acum înainte te poți aștepta oricînd la atentate în locurile în care mergi în mod obișnuit, în restaurante, la concerte, la cumpărături, la un meci de fotbal (acesta pare să fi fost și mesajul subliminal al teroriștilor care au ales acest gen de ținte) ţi se schimbă complet modul de viață. Poate acum o bună parte dintre occidentali vor vedea altfel atmosfera în care se trăiește în Israel (unde se petrec zilnic astfel de lucruri) și vor înceta să mai dea superior lecții Tel Avivului privind "reținerea" de care ar trebui să dea dovadă.

 

    Atentatul masiv de la Paris vine într-un moment critic pentru Europa, confruntată cu un imens flux migraționist, preponderent de origine musulmană, de sute de mii de oameni. Numai în septembrie au sosit pe continent în jur de 200 mii de imigranți. Au fost destui care au atras atenția asupra pericolului ca în acest uriaș șuvoi uman s-ar putea strecura cu ușurință oameni inflitrați ai ISIS sau Al Qaeda (o certitudine pentru serviciile secrete), în principal dintre cei plecați inițial din statele occidentale (se estimează că s-au alăturat ISIS peste o mie de cetățeni francezi) care altfel ar avea dificultăți să revină în țările de origine pe circuitele normale. S-a replicat atunci că e o exagerare, că e ca povestea cu drobul de sare. Or, chiar dacă lucrurile s-au întîmplat așa sau nu, percepția dominantă din societate va lega aproape sigur migrația de atentatele teroriste. Oricum, serviciile secrete (care trebuie să mobilizeze între 20 și 30 de oameni pentru supravegherea continuă a unui suspect de terorism) au fost cu totul date peste cap de provocările suplimentare introduse de imensul frux migraționist.

 

    Căteva onsecințe sunt evidente: 1. rezistența față de fluxul migraționist va crește, ceea ce o va afecta mai ales pe Angela Merkel în Germania; 2. tema va fi exploată de partidele radicale de stînga, anti-imigraționiste, oricum influente și acum în țări ca Franța, Olanda sau Suedia; 3. libertatea de mișcare în interiorul UE va fi inevitabil limitată, acordul Schengen fiind practic compromis. În plus, evenimentele vor avea un impact și asupra disputei aprinse privind raportul dintre asigurarea securității și protejarea spațiului privat. Chestiunea este intens discutată atunci cînd vine vorba de interceptarea convorbirilor telefonice si a mesajeleor electronice de către serviciile de securitate. În general europenii priveau critic societatea americană care mergea mai degrabă pe primatul securității. Acum lucrurile s-ar putea schimba.

 

    Evident, și acum vom auzi discursuri "politic corecte" care se vor grăbi să spună că nu există nici o legătură între terorism si Islam. Cînd însă raportarea la Islam stă în spatele unor atentate cu mii de victime anual e tot mai greu să mergi pe acest tip de retorică și să sari imediat să-i condamni pe cei care susțin contrariul de "islamofobie". Însă este de așteptat ca acest tip de abordare să fie tot mai puțin prizată. Vom asista probabil la mutații profunde în societate pe acest subiect, inclusiv în ceea ce privește așteptările, optimismul, în ceea e privește șansele integrării extinselor comunități musulmane în spațiul occidental. Ne așteaptă, cu siguranță, vremuri extrem de complicate cu impact major asupra Europei, inclusiv asupra României.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22