De același autor
Omnimediatizarea da senzatia falsa ca populatia e informata. Ceea ce nu se intampla mai deloc in realitate. Feliile informationale pot fi mai degraba confuzionante decat lamuritoare, iar prevalenta spectacolului asupra substantei afecteaza in mod evident calitatea dezbaterii politice. Dar nu e vorba doar de atat. Chiar daca majoritatea jurnalistilor obisnuiesc sa afirme, ori de cate ori au prilejul, ca nu fac politica, convingerile lor fundamentale nu pot fi puse sub lacat la comanda. Alegerea subiectelor, tonul relatarilor, felul in care sunt puse accentele, totul conteaza si poate influenta decisiv mesajul transmis in exterior si felul in care se formeaza perceptiile in opinia publica.
Nimic in neregula pana la urma. Cu conditia ca, pe termen lung, comportamentul unui canal media sa fie consistent ca orientare generala. Ceea ce nu se intampla insa decat in foarte mica masura in Romania, unde etichetele de stanga sau dreapta s-au pus de regula artificial, prin raportare la pozitiile pro si anti-PSD, si nu la un anumit set de valori promovat de o publicatie sau alta. Schimbarile la varf din PSD si noua realitate politica romaneasca pe cale de coagulare in perioada urmatoare ar trebui insa sa forteze iesirea din acest format excesiv de simplist. Mai ales publicatiile ar trebui ca, de acum incolo, sa-si formuleze o opinie coerenta pe termen lung, atunci cand abordeaza teme de fond precum reglementarea relatiilor de munca, interventia statului in economie sau razboiul contra terorismului dus de Statele Unite. Altfel spus, ar trebui sa-si asume o anumita culoare ideologica. Nu va fi insa un exercitiu usor pentru multe canale media autohtone. Pe de o parte, pentru ca din multe puncte de vedere eticheta generala de "ziar independent" e una confortabila, permitand volute de tot felul, dupa cum o cer interesele de moment. Pe de alta, pentru ca o consistenta editoriala din acest punct de vedere cere si un suport intelectual pe masura.
Dezbaterile pe aceasta tema sunt extrem de aprinse atat in Europa Occidentala, cat si in America. Nu cu mult timp in urma, cotidianul The Times, de orientare conservatoare, ataca cultura de stanga dominanta in interiorul BBC. Ziarul britanic scria, facand trimitere la o depozitie facuta de catre fostul presedinte al BBC, Gavyn Davies, in fata unui comitet din Camera Lorzilor: "Pentru cineva ca d-l Davies, cu experienta in sectorul privat, este evident faptul ca BBC este saturat de valori de stanga. Care minimalizeaza competitia si incurajeaza consensul. "Corectitudinea politica" si relativismul cultural sunt litera sfanta. Democratia e de regula un lucru bun, dar nu in America, unde duce la rezultate proaste".
Acest gen de acuze apar adeseori in paginile publicatiilor apartinand controversatului Rupert Murdoch si, desigur, pot fi suspectate, la randul lor, de partinire ideologica. Insa e evident, pe de alta parte, ca, la nivelul cercurilor intelectuale si al mass-media occidentale, vederile de stanga au fost si raman dominante. Lucru dovedit din plin in perioada postbelica, cand toleranta fata de ororile din lagarul comunist s-a aflat permanent in vadita asimetrie cu puternicele accente antiamericane din discursul public. De altfel, chiar filosofia care sta la baza constructiei Uniunii Europene este una preponderent de stanga. In ciuda insistentelor fostului papa Ioan Paul al II-lea, referirea la originile crestine a fost eliminata din noua Constitutie Europeana, in timp ce Jacques Chirac infiera "ultraliberalismul" ca fiind la fel de rau ca si comunismul. La Bruxelles, ca si in alte capitale europene, a fost chiar inventat termenul de "economie sociala de piata" pentru a estompa cat mai mult posibil trimiterile la competitie si capitalism.
Numai ca extinderea spre Est pare sa fi zdruncinat intr-o buna masura o masa critica intelectuala de stanga, consolidata la nivelul Uniunii Europene in varianta ei traditionala. In plus, Europa se confrunta cu o noua realitate economica globala nelinistitoare, in care aparitia Chinei si Indiei ameninta sa erodeze masiv chiar bazele prosperitatii postbelice intruchipate de statul social. Cercurile intelectuale din tarile postcomuniste sunt departe de a fi la fel de mult atrase de ideile de stanga precum cele din Vest, si datorita experientei istorice traite pe viu pana in 1989, si datorita suspiciunii remanente semnificative fata de Moscova. Controversele in jurul grandioasei aniversari a 60 de ani de la terminarea oficiala a celui de-al doilea razboi mondial, orchestrate pe 9 mai in Piata Rosie de Vladimir Putin, developeaza o data in plus fracturile profunde de atitudine existente in spatiul european.
Daca pana acum disputele si pozitionarile din mass-media, atatea cate erau, se puteau reduce la descrieri si algoritmuri simple, lucrurile se vor complica considerabil de acum incolo, datorita schimbarilor profunde din societate si procesului de integrare europeana. Le vor lua locul confruntarile de pe platforme ideologice legitime, dar contondente. Va fi, in ultima instanta, o batalie pentru valorile care vor marca si modela destinul istoric al continentului si vor afecta in mod semnificativ capacitatea acestuia de a raspunde provocarilor majore pe care le are de depasit. Ramane de vazut in ce masura si cu ce viteza vor fi mass-media romanesti in stare sa se plieze pe aceasta noua realitate sociala si politica.
