Europa suverană vs. „America First“

Cu fiecare pas făcut de o parte și de alta a Atlanticului, există riscul să se ajungă într-un punct fără întoarcere în care să asistăm la dizolvarea definitivă a parteneriatului euroatlantic.

Alexandru Lazescu 04.09.2018

De același autor

 

La începutul săptămânii trecute, a venit, cel puțin la nivel retoric, în mod sincron, de la Berlin și Paris, răspunsul vechiului continent la demersul „America First“ al lui Donald Trump: o Europă suverană care să nu mai depindă de SUA în materie de securitate și să dispună de instrumente financiare total independente față de actuala infrastructură de tranzacții bazată pe dolar, aflată în acest moment sub controlul Washingtonului. Mesajul a fost livrat la Paris de Emmanuel Macron, care a reiterat cu prilejul reuniunii anuale a ambasadorilor francezi că „Europa nu se mai poate baza pe Statele Unite pentru a-și asigura securitatea“, iar la Berlin, cu prilejul unei eveniment similar, de către ministrul de Externe german, Heiko Maas. Acesta din urmă nu făcea de altfel decât să reitereze ideile dintr-un editorial, cu titlul sugestiv Planuri pentru o nouă ordine mondială, pe care îl publicase cu doar câteva zile înainte în cotidianul financiar Handelsblatt.

 

În opinia sa, distanțarea Europei de America a început în fapt cu mult înainte de venirea lui Donald Trump, motiv pentru care crede, spre deosebire de exponenții curentului pro-atlantist, că suntem pe un drum fără întoarcere și că actuala antipatie a Administrației Trump față de Europa reprezintă „o oportunitate istorică de a redefini fundamental rolul UE“. S-a vorbit cu acest prilej și despre „noi alianțe“. E interesant de remarcat că la ambele întâlniri a fost invitată să participe și Chrystia Freeland, ministrul de Externe al Canadei, o încercare de a exploata actualele tensiuni existente în relația comercială dintre Ottawa și Washington.

 

Nu e prima oară când se vorbește despre o desprindere, pe diverse planuri, a Europei de Statele Unite, însă e prima dată când apar inițiative concrete în acest sens. Săptămânalul Die Zeit relatează că este în curs de formare un grup de lucru la nivelul guvernului de la Berlin care să analizeze variantele de decuplare a UE de sistemul de tranzacții financiare globale axat pe dolar. Heiko Maas a vorbit explicit în acest sens despre o alternativă la sistemul SWIFT, însă Angela Merkel este reticentă să facă acest pas din cauza efectelor colaterale negative, cum ar fi diminuarea capacității de a urmări tranzacțiile financiare suport pentru acțiunile teroriste, pentru traficul de droguri sau cel de persoane.

 

Experții avertizează că aceste demersuri sunt dificile, iar pe termen scurt, pentru salvarea acordului cu Iranul, elementul care a declanșat în fapt toate aceste evoluții, europenii vor trebuie să se bazeze pe China care, pentru tranzacțiile cu petrol cu Iranul, poate utiliza propriul său sistem de plăți, CIPS, lansat în 2015, o alternativă la SWIFT. Asistăm la un proces care va eroda masiv pe termen lung supremația financiară a SUA și va pune în discuție statutul dolarului de moneda de referință a lumii. Un efect pe care Casa Albă, care acționează preponderent pe termen scurt, mai degrabă impulsiv decât strategic, nu pare să-l fi luat serios în calcul. În 2016, Jack Lew, secretarul de atunci al Trezoreriei, avertiza asupra riscului de a abuza de sancțiunile financiare, mai ales de o manieră unilaterală, pentru că atunci celelalte state vor căuta formule de a evita să facă afaceri în dolari.

 

La doar câteva zile după cele două reuniuni, miniștrii de Finanțe ai Germaniei și Franței, Olaf Scholz și Bruno Le Mair, anunțau o altă inițiativă menită să lovească într-un alt „pilon al relației transatlantice“: consolidarea industriei de apărare din Europa, prin fuziuni și alianțe, pentru a micșora dependența față de furnizorii de armament din Statele Unite. În fapt, se speră ca pe termen lung producătorii europeni de armament să rupă chiar din segmentul deținut în prezent la acest capitol de corporațiile americane, așa cum a făcut Airbus în competiția cu Boeing.

 

Sigur, toate aceste demersuri de desprindere a Europei de America nu sunt deloc simplu de implementat. Există dificultăți serioase în plan logistic, financiar și mai ales politic. Multe dintre celelalte țări din UE privesc cu suspiciune toate aceste proiecte care nu fac decât să consolideze dominația Germaniei în parteneriat cu Franța. Prin desprinderea Marii Britanii și decuplarea de America ele văd cum dispare orice contrapondere reală față de axa Berlin-Paris. În plus, țările baltice, Polonia, România, în general țările din Est, au toate motivele să se întrebe cum va arăta un aranjament de securitate pe continent cu Rusia și fără Statele Unite. Care va fi prețul? Apoi, nu e deloc exclus ca Administrația Trump să încerce să exploateze și să amplifice aceste temeri și tensiuni pentru a mina din interior UE.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22