"Fostii" plus Vadim

Alexandru Lazescu 20.08.2002

De același autor

Dupa recenta aparitie televizata fluviu a lui Emil Constantinescu reactiile au fost oarecum surprinzatoare. Sigur, extrapolarile pot fi inselatoare. Totusi, in timp ce mai multi dintre fostii sai sustinatori nu par dispusi sa-i ierte ceea ce ei considera abandonul sau electoral din anul 2000 si, in general, gestiunea dezastruoasa a ultimelor alegeri in urma carora "opozitia democratica" a ajuns sa adune la un loc mai putine voturi decat PRM, aparitia fostului presedinte a starnit in schimb destule ecouri favorabile in rindul unor persoane care nu s-au numarat niciodata intre partizanii sai. Fara a risca nici un fel de concluzii, e totusi limpede ca lumea pare mai dispusa ca in trecut sa-l asculte pe fostul sef de stat al Romaniei. De unde si tot felul de speculatii privind posibilele sale proiecte politice.
Dar ce se va intampla in timpul viitoarelor alegeri? Ce rol vor juca nu numai Emil Constantinescu, ci si actualul presedinte, Ion Iliescu, sau chiar un alt fost personaj de prim rang, Petre Roman, deocamdata retras discret din prim-planul vietii politice dupa infrangerea din cursa pentru sefia PD-lui impotriva lui Traian Basescu? Dupa cum nu trebuie uitat nici Mugur Isarescu, al carui mandat la conducerea Bancii Nationale expira anul viitor, care va avea probabil de optat intre o pozitie intr-o organizatie financiara internationala si un rol activ in politica romaneasca. Desi pe obisnuitul sau ton insolent Cozmin Gusa i-a si asezat pe o parte dintre personalitatile de mai sus in categoria "fostilor", rolul acestora s-ar putea sa nu fie in mod necesar doar unul decorativ. Intr-o tara in care peste 80 de procente dintre votanti nu au incredere in partide, iar 76 de procente cred ca "aproape toti oamenii politici sunt corupti" (conform ultimelor sondaje CURS si IMAS), multi se agata in continuare de personalitati, probabil supralicitand capacitatea acestora de a putea influenta mersul lucrurilor. Din pacate, dupa 12 ani de postcomunism, institutiile reusesc doar in mica masura sa asigure stabilitatea si predictibilitatea existentei cotidiene, asa ca romanii continua sa astepte solutiile de la lideri providentiali.
Cel putin dintr-un punct de vedere Ion Iliescu, Emil Constantinescu si Petre Roman par sa se regaseasca ferm de aceeasi parte a baricadei: critica vehementa impotriva "profitorilor tranzitiei", impotriva mafiilor la nivel central si local care au ajuns sa controleze politic si economic cea mai mare parte a resurselor tarii. In deplina consonanta cu mai bine de 70 de procente dintre alegatori care cred, pe drept sau pe nedrept, ca majoritatea celor care au facut avere in acest ultim deceniu au utilizat cai necinstite, prin incalcarea legii sau utilizand relatii privilegiate. In plus, chiar daca Adrian Nastase inca sta bine in sondaje din punctul de vedere al increderii, foarte putini vad in el si un campion al luptei anticoruptie. Apoi, scorurile electorale care dau in continuare cifre mai mult decat linistitoare pentru partidul de guvernamant nu iau in calcul marele procent de nehotarati. De felul in care vor vota acestia, de optiunea lor de a se prezenta sau nu la alegeri va depinde in mare masura viitoarea configuratie de putere din tara. Iar vocea "fostilor" ar putea avea o anumita influenta din acest punct de vedere.
Resentimentul impotriva noilor imbogatiti e cu atat mai mult in crestere, cu cat semnele decalajului dintre o mica patura de oameni care au facut avere, in principal pe seama banilor publici, si restul populatiei devin tot mai vizibile. Va fi un motor electoral extrem de puternic care ar putea oferi din nou lui Vadim Tudor un prielnic spatiu de manevra. Mai ales ca in acest gen de dispute talentul sau oratoric se poate manifesta pe deplin. Daca in noiembrie 2000 un tanar declara la BBC ca il va vota pe Vadim ca "sa dea in cap la boieri" (o nuanta importanta: nu la corupti, ci la boieri!) ne putem imagina ce se va intampla la urmatoarele alegeri in care alergia electorala la coruptie va fi in crestere. Intre altele, si pentru ca disparitia electorala a lui Ion Iliescu lasa o intreaga masa de oameni vulnerabila la acest tip de retorica. Un semnal de alarma pe care, de altfel, Societatea Academica Romana il si trage cu prilejul lansarii publice a ultimului sau raport.
Sigur ca orice alegeri sunt importante. Urmatoarele sunt insa decisive atat pentru Romania, cat si pentru destinul de perspectiva al principalelor formatiuni politice din tara. Pentru ca este exact intervalul in care ar trebui sa aiba loc integrarea tarii in Uniunea Europeana. Asta daca un accident electoral nefericit, cum ar fi cu siguranta o eventuala victorie a lui Vadim Tudor, nu ar "ingheta" intregul proces. De aceea, rolul celor care au marcat politic ultimul deceniu, de la Ion Iliescu la Emil Constantinescu sau Petre Roman, ar putea fi mai important decat s-ar putea crede in prezent. Lucrurile sunt inca destul de fluide. Cum va arata si cum se va comporta noul PNL cu Theodor Stolojan in frunte? Va creste el suficient pentru a deveni principala alternativa la actuala putere? Noi combinatii sau noi formatiuni mai pot inca aparea in perioada urmatoare. Toate ar trebui sa se circumscrie insa unei duble restrictii: evitarea consolidarii partidului-stat ca expresie a intereselor unui lant national de grupuri mafiote, pe de o parte, si evitarea derapajului extremist simbolizat de Vadim Tudor, pe de alta. Pentru aceasta trebuie insa nu numai ambitie, ci si multa responsabilitate. Adica de ceva in mare deficit in Romania ultimilor 12 ani.
TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22