Kievul, pe linia de ruptura Est-Vest

Alegerile din Ucraina au toate sansele sa puna la grea incercare, ca niciodata din 1990 incoace, tensiunile Est-Vest de pe vechiul continent. Duminica spre luni, toate marile agentii de presa ale lumii anuntau ca sondajele la iesirea de la urne indicau victoria candidatului reformist pro-occidental Viktor Iuscenko. Cu toate acestea, luni dimineata Comisia Electorala anunta un rezultat partial care rasturna scorul in favoarea primului minstru in functie, Viktor Ianukovici, puternic sprijinit de structurile de putere din tara, pe care multi le considera a fi niste increngaturi corupte de tip mafiot, si de Rusia. Cum milioanele de suporteri ai lui Iuscenko nu vor asista probabil impasibili la completa distorsionare a rezultatului final, care pare din ce in ce mai probabila, lucrurile pot scapa de sub control in zilele urmatoare, cu consecinte greu de estimat pentru intreaga atmosfera de securitate de pe continentul european. Situatia din Ucraina merita privita cu mare atentie. Si nu doar pentru ca Bucurestiul si Kievul sunt in plin conflict datorita canalului Bistroe din Delta Dunarii si Insulei Serpilor, ci in primul rand pentru ca in Ucraina se joaca felul in care se va trasa linia de ruptura in Europa, intre o zona de influenta occidentala si o alta dominata de Kremlin. Saptamanalul Newsweek vede confruntarea electorala de acolo drept una ruso-americana, un fel de reminiscenta a "Razboiului Rece". Cu o suprafata mai mare decat aceea a Frantei si cu o populatie de aproape 50 de milioane, Ucraina e o miza geopolitica majora. Financial Times scrie ca alegerile din Ucraina se desfasoara in umbra rivalitatilor geopolitice, iar Le Figaro isi intituleaza in mod semnificativ articolul aparut in editia de sambata: Viitorul geopolitic al Europei se joaca la Kiev. De data aceasta, Europa si America se regasesc ferm de aceeasi parte a baricadei. Inalti oficiali ai Uniunii Europene, pe de o parte, si Senatul si Casa Alba de la Washington, pe de alta, au transmis avertismente lipsite de echivoc Kievului. Presedintele Bush l-a trimis in capitala Ucrainei pe influentul senator republican Richard Lugar, presedintele Comisiei de relatii externe din Senat, cu un mesaj direct cat se poate de explicit adresat presedintelui in exercitiu, Leonid Kucima: "daca rezultatul alegerilor de duminica va fi viciat, vom revizui in intregime relatiile noastre cu Ucraina".

De la Moscova, care are tot interesul sa pastreze tara in sfera sa de influenta, lucrurile se vad cu totul altfel. Rusia a considerat in regula si mascarada electorala din Bielorusia derulata cu putin timp in urma, asa ca nu vom auzi cu siguranta si de acolo acest gen de avertismente. Vladimir Putin a si descins, de altfel, in vizita la Kiev si inaintea primului tur, pentru a aparea in tribuna oficiala alaturi de Ianukovici cu prilejul unei parade militare si pentru a raspunde in direct timp de o ora, pe cele trei canale ale televiziunii de stat, intrebarilor telespectatorilor, dar si cu doar cateva zile in urma, inaintea celui de-al doilea tur de scrutin. Dar asta e doar partea vizibila a icebergului. Rapoarte citate de cotidianul canadian Globe and Mail estimeaza ca mai bine de jumatate din cele 600 de milioane de dolari cheltuite de Ianukovici in campania electorala provin din Rusia, din care 200 de milioane de dolari oferite de catre Gazprom, uriasa corporatie de stat care detine monopolul gazului natural. Atmosfera e incendiara. Canalele de limba rusa care emit de la Moscova au difuzat clipuri publicitare in care Iuscenko este acuzat de fascism si de faptul ca ar vrea sa vanda tara americanilor. Cam ca la noi pe vremea Pietii Universitatii. Autoritatile au utilizat fara nici un fel de retinere intregul aparat al statului si mass-media, pe care o controleaza in cea mai mare parte pentru a-si zdrobi adversarii. De altfel, dupa primul tur de scrutin, peste 200 de jurnalisti de televiziune ucraineni au semnat un protest in care denunta "intimidarea si cenzura politica" la care au fost supusi in perioada alegerilor. Le Figaro citeaza surse diplomatice de la Kiev, care afirma ca motivul pentru care presedintele Leonid Kucima l-a demis in septembrie pe ministrul Apararii ar fi refuzul acestuia de a oferi sprijinul armatei impotriva unor posibile demonstratii post-electorale. Daca este asa inseamna ca si Kremlinul si Kievul sunt pregatite sa mearga oricat de departe pentru a-si pastra influenta in Ucraina, chiar si cu riscul unei grave deteriorari a relatiilor cu Occidentul. Toate aceste elemente il fac pe Alexander Rahr, un expert german in Rusia si Ucraina, sa considere ca "rivalitati geostrategice care pareau incheiate cu 13 ani in urma au erupt acum intr-o maniera dramatica". Scrutinul electoral de la Kiev are astfel toate sansele ca, indiferent de rezultat, sa tensioneze relatiile Rusiei cu UE si cu Statele Unite. Va duce acest deficit de securitate la estomparea disputelor dintre americani si unele puteri europene? Iata doar una dintre intrebarile capitale la care vom primi un raspuns in perioada urmatoare.