Localele, un meci cu scor previzibil

O campanie atât de anemică și un bazin de candidaturi previzibil nu poate decât să favorizeze PSD.

Alexandru Lazescu 24.05.2016

De același autor

În opinia analistului Dorel Șan­dor, campaniile electorale sea­mă­nă cu o nuntă. „Multă bucurie, speranță, uniune centrată pe o versiune ge­ne­roa­să, conform unei normalități ac­ce­sibile și benefice. Optimism pe pâi­ne.“ În realitate, actuala campanie electorală este de­parte de a se în­cadra în această descriere. De fapt, cineva care ar veni acum în România ar rea­liza cu mare dificultate că ne aflăm în plin moment electoral. Sigur, mai vedem candidați apărând în programe de tele­vi­ziune, în cea mai mare parte a ca­zurilor cu audiențe neglijabile, dar pentru prima dată din 1990 încoace lipsesc elementele vi­zuale, panourile, bannerele, cam­paniile de presă substanțiale, ca­re să dea impresia că se întâmplă ceva semnificativ în plan politic. Ceea ce îi face pe unii candidați și analiști să creadă că acest lu­cru va influența negativ prezența la vot. O evaluare care trebuie lu­ată în calcul, deși, evident, sunt și alte elemente semnificative ca­re ar putea duce, într-adevăr, la o prezență scăzută la urne pe 5 iunie.

 

Inerţiile din percepţia alegătorilor

 

A doua observație majoră este ace­ea că votul într-un singur tur în mod clar favorizează PSD. Li­viu Dragnea spunea recent, cu vă­dită satisfacție, într-o emi­siu­ne de televiziune, că nu vede cum partidul său ar putea pierde vreo primărie în reședințele de ju­deț din Moldova și, probabil, și din sudul țării. Adăugând că PSD va avea tot atâția președinți de consilii județene cât a luat USL în 2012. De altfel, vom asista pro­babil pentru prima dată din 1990 încoace la o victorie la primăria generală a Capitalei a unui can­di­dat asumat explicit de PSD. Pen­tru că, din punct de vedere for­mal, Sorin Oprescu a câștigat în trecut ca independent, chiar da­că a beneficiat în realitate de spri­jinul activ al PSD.

Meciul PNL- Nicușor Dan

Ultimul sondaj a încins spiritele. Principala acuză a PNL este aceea că Nicuşor Dan ar face jocul PSD, urmând a primi la schimb funcția de viceprimar, variantă avansată de altfel chiar de Firea. Un avantaj suplimentar pentru PSD ar fi acela că ar avea astfel șanse să obțină, împreună cu USB, ALDE și UNPR, majoritatea în Consiliul General.

O campanie atât de anemică și un bazin de candidaturi pre­vi­zibil (chiar și aco­lo unde avem, ca la Baia Mare, un primar în funcție, e vorba de Cătălin Cherecheș, care ar putea candida din pușcărie, și încă cu bune șanse de câștig!) nu poate decât să favo­ri­ze­ze PSD, care este creditat, în mare, cu circa 35-36 procente la nivel național, în ra­port cu cele 30 de procente pen­tru PNL. Îl ajută și divizarea elec­toratului anti-PSD, mai ales că, în momentul de față, sunt greu de identificat, în fond, diferențe ideologice semnificative. Dis­cu­tăm, mai degrabă, de inerții în percepția alegătorilor. În plus, par­tidul condus de Liviu Dragnea are un electorat mai disciplinat și rețele locale mai bine organi­za­te în raport cu celelalte for­ma­ți­uni. Or, asta va conta enorm, mai ales dacă participarea la vot va fi redusă, ceea ce înseamnă că in­flu­ența „armatei de activiști“ va fi decisivă. Oricum, după toa­te pro­babilitățile, doar cinci par­tide au șanse să depășească pra­gul de 5 procente, atunci când se cu­mu­lea­ză voturile la nivel na­țio­nal: PSD, PNL, PMP, ALDE şi UDMR.

 

Lipseşte componenta emoţională

 

Sociologul Barbu Mateescu iden­tifică și un alt fenomen semni­ficativ, specific acestei runde de alegeri. „Cu toate că avem două partide mari, PSD și PNL, nu există nici măcar în cazul aces­tora un mesaj național bine de­finit care să arate că există, așa cum s-a întâmplat în trecut, un conflict major între ele. Lip­seș­te, deci, acea componentă emo­țională care se suprapunea pes­te alegerile locale în trecut. De pildă, în 2004, când Alianța D.A. se poziționa drept un opozant ac­tiv față de o guvernare do­mi­nată autoritar de guvernul PSD condus de Adrian Năstase.“ Alt­fel spus, nu avem de această dată sentimentul că asistăm la o com­pe­tiție politică reală, care să pre­figureze parlamentarele din toam­nă. Avem de a face cu o compe­tiție masiv atomizată, pe com­po­nente mici, chiar dacă nu lipsesc unele bătălii intense, mai ales în orașele mari, pigmentate even­tual de scandaluri locale.

 

Unde sunt figurile proeminente?

 

Din­colo de asta, observă tot Bar­bu Mateescu, „lipsește susți­ne­rea din partea unor figuri na­țio­nale proeminente și influente“, mai ales în cazul celor două par­tide mari. Explicația e însă destul de simplă: astfel de figuri practic nu mai există nici la PSD, nici la PNL. După cum observă de altfel și alți analiști, lipsesc în general personajele principale. Nu mai avem nici teme majore naționale în coliziune, pentru că, în con­dițiile unei guvernări tehnocrate, nu mai avem, în mod explicit, o putere și o opoziție. Uneori nu mai avem, în urma intervențiilor DNA, nici măcar primari în func­ție. E adevărat, în zona parti­delor mai mici, PMP și ALDE, liderii naționali, fostul preșe­din­te Traian Băsescu și Călin Po­pes­cu-Tăriceanu, sunt destul de ac­tivi. Explicabil, din moment ce ei reprezintă pentru formațiunile respective principala ancoră elec­torală.

 

De ce nu s-a născut un pol politic alternativ?

 

Paradoxul anticorupţiei

Deși DNA e în topul încrederii românilor cu aproximativ 60%, ceea ce face instituția are în fapt un impact minimal în alegeri. Primari anchetați sau chiar arestați conduc masiv în preferințele electoratului într-o mulțime de localități. Vanghelie, Cherecheș, George Scripcaru, Olguța Vasilescu sunt doar câteva dintre exemplele notorii.

Evenimentele care au urmat tra­gediei din Clubul Colectiv, suita de demonstrații, unele sub­stan­țiale, în București și în țară, îi făceau pe mulți să creadă, mai ales după ce Victor Ponta a de­mi­sionat și a fost instalat un guvern tehnocrat, că vom asista la naș­terea unei alternative la cele do­uă mari grupări politice actuale, PSD și PNL. Nu s-a întâmplat de­loc așa. Din două motive: 1) cum se întâmplă de obicei în astfel de situații, orgoliile, idiosincraziile au prevalat, împiedicând coagu­larea unui pol alternativ bine con­turat; 2) multe dintre grupurile entuziaste și în general bine in­ten­ționate, inclusiv o mișcare ca­re părea relativ bine profilată, ca M10, nu au realizat dificultățile de care te lovești atunci când, ple­când de la un grup de iniția­tivă, trebuie să construiești re­țe­le de activiști dintre care puțini sunt dispuși să acționeze după aceeași logică, ci vor să afle la ce avantaje concrete se pot aștepta în plan personal.

 

Cu toate acestea, Barbu Mateescu este ceva mai optimist. „Cred că existența unor astfel de alter­na­tive depinde și de nivelul de dez­voltare a localităților respec­ti­ve, de modul în care oamenii de acolo se văd pe ei înșiși, privesc economia, privesc România. Ju­de­când de o manieră oarecum simplistă, cu cât este mai mare localitatea, cu atât și forța reală a unor astfel de alternative este mai mare.“ În plus, adaugă el, „în multe cazuri e vorba de oa­meni care nu au mai făcut poli­tică, e primul lor test electoral, și e foarte greu să ai perfor­man­țe bune într-un domeniu com­plet nou“. Sunt, totuși, unele mo­tive de optimism. „Cred că vor fi și niște surprize plăcute. Nu nea­părat victorii sau scoruri impresionante în alegeri. Însă alegerile din 2016 vor marca as­censiunea unor figuri la nivel lo­cal, din afara PNL și PSD, de ca­re vom mai auzi în anii urmă­tori.“

 

Localele, preludiul parlamentarelor

 

Un aspect important, discutat in­tens, este care va fi efectul ale­ge­rilor locale asupra celor generale. Impactul va fi unul decisiv, con­form unor analize extinse, deta­lia­te, așa cum este cea făcută de Expert Forum. Iar principalul be­neficar pare să fie deja cunoscut. Este vorba de PSD, care, în baza formulei de vot la primari, își va adjudeca controlul asupra unui număr mare de localități. Exact asta este și convingerea lui Liviu Dragnea, care declara recent, la Slobozia, că „alegerile locale vor reprezenta un pas important pen­tru alegerile parlamentare, pe care PSD le va câștiga, și împreună cu ALDE și UNPR va forma o majoritate gu­ver­na­men­tală“. Din acest punct de vedere, principalul barometru după lo­ca­le va fi scorul obținut de partide la alegerile pentru consiliile jude­țene. Barbu Mateescu explică și de ce acestea sunt cele mai re­le­vante. „Avem, practic, pe 5 iu­nie trei tipuri de alegeri: 1) ale­gerile pentru primari, unde con­tea­ză mai puțin culoarea politi­că, contează în primul rând per­so­nalitatea și notorietatea can­di­daților; 2) alegerile pentru con­­siliile locale, vot pe listă, în­să și acolo, mai ales în mediul ru­­ral, votezi vecinii, rudele mai apro­pia­te sau mai îndepărtate, cu­nos­­cuții, pe cei recomandați de primar, așa că nu e foarte im­por­tantă culoarea politică; 3) com­­ponenta de vot pentru con­si­liile județene, unde începe cu adev­ă­rat să se creioneze care este starea de spirit, preferințele po­litice înainte de parlamentare.“

 

Însă tot el atrage atenția că, dacă privim retrospectiv la ceea ce s-a întâmplat în toate ciclurile elec­to­rale de până acum, de regulă, par­tidele mari obțin scoruri mai bune la generale decât la votul pentru consiliile județene. Din cau­za existenței unor persona­li­tăți locale care, ajungând la un moment să reprezinte formațiuni mi­nore, pot influența semni­fi­ca­tiv rezultatul final al votului.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22