De același autor
„Trei dintre cele mai disputate teme în cultura și politica americană - drepturile comunității gay, controlul vânzărilor de arme și terorismul - au intrat în coliziune, într-un mod oribil duminică noaptea într-un club din Orlando“, scrie Washington Post. În general, astfel de evenimente dramatice produc turbulențe semnificative în spațiul politic. Am văzut asta în Franța, imediat după atentatele teroriste din noiembrie 2015. Cu atât mai mult sunt de așteptat efecte semnificative, atunci când ele au loc în mijlocul probabil celei mai virulente și mai neobișnuite campanii prezidențiale americane din ultimii zeci de ani.
De regulă, cel puțin în primele zile după tragedii ca aceea din Orlando, retorica politică se centrează pe ideea de unitate, de solidaritate națională. Nu și de această dată. Deloc suprinzător, Donald Trump a ieșit imediat la atac împotriva lui Barack Obama și, prin ricoșeu, împotriva lui Hillary Clinton, pe care o asociază politicii în materie de terorism a actualei Administrații de la Casa Albă. „Pentru că liderii noștri sunt slabi, am spus că asta se va întâmpla. Și va fi și mai rău de acum înainte. Eu încerc să salvez vieți și să previn viitorul atac terorist. Nu ne mai putem permite să continuăm să fim politic corecți.“ Asta după ce, într-un alt tweet, candidatul republican se autofelicita pentru clarviziunea de care dăduse dovadă în luările sale de poziție anterioare. „Vă mulțumesc pentru mesajele în care mă felicitați pentru atitudinea mea privitoare la islamul radical. Dar nu vreau felicitări, vreau asprime și vigilență.“
Rămâne de văzut în ce măsură cele întâmplate la Orlando vor influența în mod serios rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie. De exemplu, BBC se întreabă, într-o corespondență din America, dacă atentatul din Orlando va schimba cursul bătăliei electorale în favoarea lui Donald Trump. E clar că asta speră candidatul republican, dacă ne uităm la mesajele pe care le transmite în spațiul public. Care va fi efectul? E încă greu de spus. Probabil că cel puțin o parte dintre cei care au criticat în trecut reticența lui Barack Obama de a condamna „terorismul islamic“ vor aplauda acest gen de retorică.
Discuția pe această temă este departe de a fi una nejustificată. Dar a face apel la astfel de tactici, la doar câteva ore după ce s-a consumat cel mai serios atac terorist pe pământ american după cel din 11 septembrie 2001, e o atitudine absolut condamnabilă, inclusiv pentru cei care au și ei reticențe pe această linie față de Barack Obama. „Succesul lui Trump are la bază frica și frustrările“, declara pentru Wall Street Journal Michael Oren, fostul ambasador al Israelului în Statele Unite. „Iar masacrul din Orlando nu face decât să amplifice frica și frustrările americanilor care resimt insecuritatea în creștere.“ În timp ce, pentru cotidianul conservator britanic The Telegraph, maniera în care a reacționat Donald Trump după atentate „demonstrează pericolul pe care el l-ar prezenta dacă ar ajunge comandantul suprem al Statelor Unite. (...) Este un răspuns tipic pentru o campanie prezidențială care sacrifică responsabilitatea socială în favoarea câștigului personal.“
Problema este că ceea ce mulți condamnă și etichetează drept un apel la instinctele primare ale oamenilor a dat rezultate până acum în cazul lui Trump. Și asta, deși soluțiile pe care el le propune – deși a discuta despre „soluții“ în cazul lui Trump e mult spus – sunt departe de a fi agreate chiar de către personalități importante din tabăra conservatoare. De pildă, Marco Rubio, fostul său contracandidat în alegerile primare republicane, care este senator de Florida, este de părere că a distruge ISIS, organizația de la care se revendică și Omar Mateen, autorul masacrului din Orlando, este departe de a rezolva chestiunea terorismului islamic, așa cum pretinde Donald Trump. Singura variantă viabilă, crede el, este aceea de a conlucra cu comunitățile musulmane din lume, pentru a contracara ideologia care alimentează terorismul islamic. Regăsim aici, în mare, tipul de abordare promovată și de Hillary Clinton, pe care Marco Rubio este foarte departe de a o simpatiza.
În principiu, atentatul din Florida nu poate reprezenta o susținere pentru ideea foarte controversată a lui Trump de a interzice temporar accesul tuturor musulmanilor în America. Omar Mateen este un musulman de origine afgană, dar este în același timp un cetățean american care a copilărit în New York. Ceea ce, desigur, nu îl împiedică pe Trump să susțină că are dreptate. Și, pe valul de emoție creat în spațiul public, mesajul său are toate șansele să aibă impact. Lucrurile sunt mai complicate și dintr-un alt punct de vedere. Omar Mateen a cumpărat armele cu care a ucis 50 de oameni și a rănit alți 53 cu doar două săptămâni înainte. Ceea ce ne duce pe terenul, exploziv politic în America, al controlului asupra vânzărilor armelor de foc, unul dintre subiectele majore de frustrare pentru Barack Obama, care nu a reușit să schimbe lucrurile din acest punct de vedere. E însă greu de crezut că tragedia din Orlando va avea un efect decisiv. Țara va continua probabil să rămână profund polarizată în această chestiune.
Ultimul atac terorist din America poate reprezenta un moment, dacă nu de cotitură, cel puțin unul cu impact semnificativ din multe puncte de vedere. Pentru alegerile din Statele Unite, pentru viitorul relațiilor transatlantice și poate chiar pentru soarta referendumului din Marea Britanie din 23 iunie, care va hotărî dacă țara va mai rămâne sau nu în Uniunea Europeană, într-un moment în care susținătorii Brexit-ului par să fie pe val. Iar reverberațiile acestor evenimente se vor simți masiv și în România.
