De același autor
La inceputul lui aprilie, Centrul Cultural German din Iasi a gazduit prima dezbatere organizata de GDS in oras. A fost in acelasi timp si debutul Initiativei GDS Iasi, ca principala platfoma locala a societatii civile pentru gazduirea unor dezbateri, dar si de promovare a unor initiative de interes regional. Evolutiile de peste Prut, cele de la Kiev, impactul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, analiza competitivitatii mediului de afaceri autohton sunt doar cateva dintre directiile de analiza importante pe care le are in plan Initiativa GDS din Iasi in perioada urmatoare.
Prima discutie a fost una despre evenimentele recente din Republica Moldova, dupa alegeri si dupa ce "revolutia portocalie" din Ucraina a schimbat datele geostrategice din regiune. Intre timp, unul dintre semnele importante de intrebare existente in momentul intalnirii de la Iasi si-a gasit raspunsul. Chiar mai usor si mai confortabil decat se astepta, Vladimir Voronin si-a asigurat inca din primul tur voturile necesare pentru castigarea celui de-al doilea mandat de presedinte. Si, ce este surprinzator, voturile suplimentare de care avea nevoie au venit in principal de acolo de unde nimeni nu se astepta: de la PPCD, partidul condus de Iurie Rosca, pana de curand dusmanul ireconciliabil al comunistilor. Nu doar Iurie Rosca, care intre timp a obtinut cu ajutorul lui Vladimir Voronin functia de vicepresedinte al Parlamentului, a decis o schimbare dramatica a liniei politice, ci si Partidul Social Liber (PSL), o grupare inca mica, dar cu excelente contacte in Occident, un fel de echivalent al PAC-ului.
Saptamana trecuta, Oleg Serebrian, liderul PSL, a explicat intr-o intalnire cu presa, organizata tot la GDS, de data aceasta la Bucuresti, precum si la Radio Mix, in emisiunea Romania la raport, contextul politic intern si international care a dus la o astfel de dramatica schimbare de atitudine la Chisinau. Atat Iurie Rosca, cat si Oleg Serebrian inclina sa creada ca reorientarea politica a lui Vladimir Voronin e una autentica si ca, dupa asigurarile date, nu atat opozitiei, cat unor importante capitale occidentale si dupa ce a ars mai toate podurile in relatia cu Moscova, e putin probabil ca presedintele sa mai dea inapoi. De altfel, Vladimir Voronin a si tinut sa declare public in mod simbolic ca prima vizita externa din noul mandat va fi la Bruxelles. Asta pentru a marca fara dubii noua orientare strategica de la Chisinau: integrarea in Uniunea Europeana. In plus, intr-un recent interviu televizat, el a dorit sa nominalizeze Romania, alaturi de Ucraina, drept un aliat esential si principalul avocat in relatia cu Bruxelles-ul, lucru care ar fi parut incredibil cu doar cateva luni in urma, cand relatiile intre cele doua capitale erau de-a dreptul reci. Faptul ca in zilele urmatoare Chisinaul va gazdui o reuniune la varf GUUAM, e vorba de o strucutra care reuneste Georgia, Ucraina, Uzbekistanul, Azerbaidjanul si Moldova, toate state care promoveaza o politica de emancipare in relatia cu Moscova si de apropiere explicita de Occident, e o dovada in plus a mutatiei politice consistente intervenite dincolo de Prut. Cu atat mai mult cu cat la reuniune va participa, se pare, ca invitat si presedintele Traian Basescu.
Chiar daca redesemnarea lui Vasile Tarlev, un activist comunist mediocru, pentru un nou mandat de prim-ministru a provocat dezamagiri. Multi inclina sa creada ca e vorba doar de o miscare tactica prin care Voronin doreste sa castige timp oferind un minimum confort nucleului dur din partidul sau, bulversat complet de schimbarile radicale de pozitionare politica interna si mai ales externa ale Partidului Comunistilor. De altfel, in culise se discuta tot mai mult de faptul ca, in curand, partidul de guvernamant isi va schimba si numele in Partidul Democratiei Sociale, pentru a deveni compatibil cu mediul politic european, unde in prezent exista o deschidere totala fata de noua-veche putere de la Chisinau.
Desi ramane in continuare probabil tara cea mai saraca din Europa, Republica Moldova parcurge in acest moment un moment de gratie. Contextul politic regional profund schimbat, dupa ce Viktor Iuscenko a devenit presedinte la Kiev, interesul vizibil al Statelor Unite, dar si al Uniunii Europene care a oferit Chisinaului un cadru concret de sprijin si, nu in ultimul rand, noua atitudine de la Bucuresti si angajamentul personal al lui Traian Basescu, devenit intre timp o personalitate extrem de simpatizata dincolo de Prut, sunt toate premize favorabile pentru demararea unui amplu proces de modernizare a tarii. O noua generatie de lideri politici, cu exponenti de tipul lui Marian Lupu, noul speaker al Parlamentului, sau Oleg Serebrian, o noua categorie de tineri oameni de afaceri interesati nu doar de spatiul CSI, ci si de cel din UE si o solida determinare in intreg spectrul politic pentru declansarea unui proces de masiva restructurare institutionala sunt tot atatea argumente in sprijinul ideii ca astfel de evolutii au de aceasta data sorti reali de izbanda.
