O fotografie de familie

Strans uniti, umar la umar, solidari in demersul de eliminare a presedintelui din scena politica romaneasca.

Privesc o fotografie care descrie mai bine decat orice analiza politica sofisticata realitatea politica autohtona a momentului: in spatele lui Bogdan Olteanu, presedintele liberal al Camerei Depu­ta­tilor, care afiseaza o mina preocupat gan­di­toare, se aliniaza in ordine la un sfat ad hoc Puiu Hasotti, Nicolae Vacaroiu, Vadim Tudor si Dan Claudiu Tanasescu (va mai amintiti, senatorul PRM care a votat de doua ori la motiunea anti-Macovei si care, evident, nu a patit nimic!).

Strans uniti, umar la umar, solidari in de­mersul de eliminare a presedintelui din scena politica romaneasca.

Dar asta e doar sectiunea politica a armatei puse in miscare in acest scop. Campul de batalie se extinde, evident, si in peisajul mass-media.

De la consumarea votului de suspendare a presedintelui Basescu consemnat in parlament, tot felul de politicieni din pa­tru­laterul PNL-PSD-PC-PRM, cu sus­ti­ne­re ferma, dar discreta si de la UDMR, fini analisti si comentatori, mari lideri de opinie s-au ingramadit pe micile ecrane pen­tru a demasca in mod ironic, bascalios, mar­tial-taios, dupa caz, ca l-au prins pe im­pricinat ca nu joaca dupa reguli.

"A spus ca isi da demisia in cinci mi­nute si uite ca nu a facut-o!", constata satisfacut Dan Voiculescu, vizibil mul­tumit de rezultatul votului. "Il stiu bine pe Traian Basescu; nu are cu­vant!", declama sententios joi si Cornel Nis­torescu, in deplin acord cu Bogdan Ol­teanu, care declarase anterior ceva ase­ma­nator.

Ieri, Adevarul a iesit de altfel cu un titlu mare de prima pagina in care aparea mare numele "Razgandescu", o trimitere clara la acelasi lucru. E semnul unei presiuni atent, minutios corelate si direc­tio­na­te ca mesaj.

Majoritatea celor perindati strategic pe micile ecrane joi constatau cu mare in­­gri­jorare ca Traian Basescu nu are onoare si nu joaca dupa reguli.

Marile probleme in dezbatere nu erau faptul ca parlamentul a decis suspendarea presedintelui in mod legal, dar nelegitim, din moment ce Curtea Con­sti­tu­tio­na­la nu descoperise nici o incalcare a legii fundamentale de catre seful statului si nici ca prin vocea Renatei Weber adversarii sai anuntau public ca pregatesc modificari ale Legii electorale care sa in­ter­zica participarea presedintelui la posibilele alegeri prezidentiale anticipate, ci ca el ezita sa se grabeasca cu demisia in noile conditii sau ca a fost oprita circulatia in Piata Universitatii timp de jumatate de ora in timpul participarii lui Traian Ba­ses­cu la mitingul de acolo.

De altfel, noul ministru de Interne s-a si grabit, vigilent, sa amendeze SPP pen­tru ultima "fapta grava".

Cu alte cuvinte, un cor consistent de voci publice, in frunte cu premierul, care si el s-a grabit nu doar sa-i ceara pre­se­din­telui sa-si dea repede demisia, ci sa si constate sententios ca el nu ar mai avea dreptul moral sa participe la eventualele alegeri anticipate, s-au grabit sa-i solicite in consens lui Traian Basescu sa nu se aba­ta cu nici un milimetru de la reguli, in con­ditiile in care toti adversarii sai nu fac de cateva luni de zile nimic altceva decat sa-l faulteze pe la spate si sa-l lucreze in culise.

Jongland dezarmant cu argumentele, cei care ii gaseau toate justificarile de pe pamant lui Calin Popescu Tariceanu, atunci cand acesta a revenit asupra deciziei de a demisiona in vara anului 2005, se grabesc acum sa-l infiereze pe pre­se­din­tele suspendat pentru ca amana o decizie in acest sens, stiind foarte bine ca in culise se pregateste blocarea par­ti­ci­parii sale la alegeri.

Evident, daca el a decis sa ramana in procedura de referendum pentru a valida sau infirma suspendarea, cu risc minim de a pierde, vom asista la o avalansa de acu­ze care sa scoata in evidenta faptul ca a mintit atunci cand a anuntat ca demi­sio­neaza in cinci minute din momentul in care este suspendat.

E vorba de o miscare abila. Daca reu­sesc sa compromita incercarea lui Traian Basescu de a provoca alegeri pre­zi­den­tiale anticipate, liderii partidelor care i se opun scapa de umilinta unor in­­fran­geri umilitoare la urne, cu beneficiul supli­men­tar al erodarii credibilitatii sale. Cam de asta vom avea parte in continuare.

S-a pus in miscare o uriasa masinarie mediatica de dezinformare dirijata strategic de la Palatul Victoria de consultantii premierului, Finkelstein venit de peste ocean si Dan Andronic - ultimul fiind fostul sfatuitor electoral si al lui Adrian Nas­ta­se.

In hora s-au prins deja personaje dintre cele mai diverse, reunite, fie din interes financiar, fie din antipatie, in "armada" anti-Basescu.

Atacurile dezlantuite impotriva acestuia vor fi cu atat mai devastatoare, cu cat vor beneficia de largul concurs al tutu­tor structurilor institutionale, care sunt in prezent cu siguranta intimidate de faptul ca adversarii presedintelui suspendat con­­troleaza toate parghiile de putere din stat.

E in mod sigur o lupta inegala cu cel comparat cu mare ingrijorare doar cu pu­tin timp in urma, cu dictatorul Lu­kasenko din Belarus. Asistam la o tragicomedie de proportii, a carei miza si semnificatie nu este sesizata pe de-a-ntregul de multa lume.

Unii sunt inca orbiti de antipatia fata de Traian Basescu, alimentata, e drept, de gesturi si declaratii discutabile ale aces­tuia. Cei in cauza risca insa sa nu vada padurea din cauza copacilor. Au in fata imaginea slefuit distinsa a premierului si risca sa se lase pacaliti de impresia ca alternativa la Traian Basescu e, la ur­ma urmei, acceptabila.

Ei nu par sa inteleaga ca nu e vorba de­cat de poza unui premier de carton, care va fi trimis la plimbare imediat ce nu va mai fi de folos. Pentru a intelege mai bine ce urmeaza sa se intample in final, ar trebui sa se uite in fundal, unde, daca ar privi cu atentie, ar putea deslusi ranjetul satisfacut al trioului Iliescu-Vadim-Voiculescu.