De același autor
Realitățile de pe actuala hartă geopolitică a lumii îi fac pe mulți să facă trimitere la un celebru schimb de replici din campania prezidențială americană din 2012, dintre Barack Obama și Mitt Romney. Atunci, președintele în funcție a luat în derâdere opinia lui Romney care vedea în Rusia principala provocare geopolitică pentru America. În opinia lui Barack Obama, pentru care Rusia nu era nimic altceva decât o putere regională în declin, afirmația acestuia era doar o reminiscență a perioadei Războiului Rece, fără acoperire în realitate. Or, iată că astăzi nimeni nu mai ia în râs analiza de atunci a lui Mitt Romney. Din contra.
Și, cu toate acestea, dacă citești comentariile pro-Trump ale suporterilor acestuia, inclusiv ale românilor care trăiesc în America, această idee nu s-a evaporat cu totul. O parte dintre ei consideră puțin sau chiar deloc relevante simpatia lui Donald Trump pentru Vladimir Putin și refuzul acestuia de a condamna, de pildă, bombardamentele din Alep sau atacurile cibernetice asupra bazei de date a Partidului Democrat, de care Moscova se face responsabilă. Unul dintre motive fiind, în mod ironic, același invocat chiar de către Barack Obama, pe care ei îl detestă profund: Rusia este o putere în declin. Unii avansează chiar și termene: Rusia „e terminată în cinci ani“.
Epoca Trump |
|---|
„Rușii cred că, într-o măsură încă și mai mare decât perioada în care Barack Obama s-a aflat la Casa Albă, o președinție Donald Trump le-ar oferi încă patru ani în care vor putea să erodeze influența globală a Statelor Unite ale Americii și să destructureze Uniunea Europeană.“ (American Interest) |
Problema e că antipatia enormă față de Hillary Clinton, văzută drept o continuatoare a liniei politice Obama, îi face pe cei în cauză să confunde dorințele cu realitatea. Rusia câștigă teren pe toate fronturile. Își consolidează poziția în Orientul Mijlociu, prin prezența și acțiunile militare din Siria. Își repoziționează o parte a arsenalului militar în zone din imediata vecinătate a unor state NATO, precum Polonia și țările baltice. Apoi, Moscova și-a extins considerabil colaborarea militară cu China, împreună cu care a organizat recent manevre navale în Marea Chinei de Sud, după ce anul trecut au avut loc unele similare chiar în Mediterană.
Dar, dincolo de asta, poate cea mai importantă este dimensiunea simbolică, sfidarea pe față a Occidentului, în special a Statelor Unite, cu un impact global imediat și concret. Aflat la Beijing, președintele filipinez Duterte, după ce a anunțat cu pompă „despărțitea de America“ („Goodbye America, hello China!“), a plusat, spunând: „Și poate voi merge de asemenea în Rusia să discut cu Putin și să-i spun că acum suntem trei împotriva lumii: China, Filipine și Rusia“. Trebuie spus că Filipine erau considerate până la Duterte unul dintre cei mai importanți aliați din Asia ai Washingtonului, americanii având o prezență militară semnificativă în țară. Apoi, iată, avem o altă știre doar aparent minoră: Burundi a decis să nu mai recunoască Tribunalul Penal Internațional și se așteaptă ca și alte state din Africa să facă același lucru. Toate aceste lucruri păreau de neconceput până de curând, într-o lume în care influența occidentală era una majoră, și e un semnal că sfidarea lui Putin are și o dimensiune ideologică importantă, punând în discuție principiile și valorile care stau la baza democrației liberale.
Pericolul rusesc |
|---|
„În cea mai mare parte a mandatului său, Obama a considerat că, din moment ce Rusia este în declin, nu trebuie să-i acorde prea multă atenție. Însă o țară slabă și imprevizibilă dotată cu arme nucleare este periculoasă, chiar mai mult decât a fost în trecut Uniunea Sovietică.“ (The Economist) |
După cum remarca Wall Street Journal, aceasta din urmă are acum o competiție redutabilă în plan ideologic. Al cărei purtător de stindard este Vladimir Putin, care, din convingere sau din interes, este văzut drept „un campion al salvgardării valorilor naționale și a celor creștine, un scut împotriva liberalismului decadent, mai preocupat de chestiunea toaletelor pentru transsexuali decât de pierderea identității datorită migrației sau de protejarea intereselor sale vitale“. Iar ca dovadă că ne aflăm într-un punct de cotitură, acest tip de discuție a devenit tot mai frecventă. Pe 19 octombrie, fostul secretar general NATO Javier Solana și Strobe Talbott, fost secretar de stat adjunct al Statelor Unite, publicau în The New York Times un articol cu titlul semnificativ Declinul Occidentului și cum poate fi oprit.
Numai că, dacă diagnosticul este corect, o bună parte dintre soluțiile sugerate merg exact pe linia celor care ne-au dus la situația actuală și care relevă faptul că în confruntarea cu Rusia, de exemplu, problema Occidentului nu e lipsa resurselor, ci paralizia politică, cacofonia introdusă de numeroasele agende contradictorii, parte politice, parte din societatea civilă, care afectează letal capacitatea acestuia de a contracara agresiunea Moscovei în plan militar, politic, mediatic. Cât despre ideea prăbușirii inerente și apropiate a Rusiei, aceasta este una fantezistă, care judecă situația de acolo prin prisma unor elemente relevante doar pentru democrațiile liberale. Regimurile dictatoriale sau autoritare, Coreea de Nord este un caz extrem, reușesc să se mențină la putere, prin represiune, chiar și atunci când se confruntă cu crize economice profunde.
.png)
.png)
Comentarii 5
alex - 11-01-2016
nu exista nicio dovada ca rusia a hack-uit email-urile lui clinton si i le-a dat lui wikileaks. sunt doar acuzatii mincinoase ale lui clinton. opinia mea e ca institutiile de forta americane nu vor un nou nixon la casa alba asa ca il sustin pe trump si vor sta cu ochii ca pe butelie cand va fi (sigur) presedinte.
Răspundegeorge - 10-28-2016
felicitari pt adevarul spus in acest comentariu
RăspundeDumitru Baruta - 10-28-2016
Eu vreau ca Rusia să fie tare. Viitorul Europei este cu Rusia împreună, chiar dacă nu cu cea a lui Putin. Administrația americană este cea mai imbecilă, coruptă și criminală instituție. Este o rușine să stai și să-l asculți pe ambasadorul lor la București vorbind cu nesimțire despre corupția de la noi pe când ei, americanii corup guverne și distrug ţări. Cadoul lor pentru Europa sunt milioanele de migranți. Și pentru noi românii, autostrada- fantomă Transilvania.
Răspundeprofesoru - 10-27-2016
La ce "logică" s-a ajuns: " Rusia își repoziționează o parte a arsenalului militar în zone din imediata vecinătate a unor state NATO, precum Polonia și țările baltice." - extinzi NATO până la graniţele Rusiei, şi apoi te îngrijorezi că Rusia îşi întăreşte dispozitivul militar "în imediata vecinătate a unor state NATO" -adică pe propriul ei teritoriu! "Apoi, Moscova și-a extins considerabil colaborarea militară cu China, împreună cu care a organizat recent manevre navale în Marea Chinei de Sud" - păi apropierea Rusiei de China e provocată tocmai de presiunile Occidentului împotriva Rusiei. Politica mioapă a Occidentului aruncă Rusia în braţele Chinei, ceea ce e o catastrofă geopolitică pentru Occident. Dar e o catastrofă pe care şi-o provoacă singur. (şi ruşii se tem de chinezi, dar Occidentul nu le oferă altă alternativă). "Burundi a decis să nu mai recunoască Tribunalul Penal Internațional și se așteaptă ca și alte state din Africa să facă același lucru. Toate aceste lucruri păreau de neconceput până de curând, într-o lume în care influența occidentală era una majoră" - vă informez că nici SUA, nici Israelul nu recunosc Tribunalul Penal Internaţional, tocmai de teama ca soldaţii lor vor putea fi deferiţi acestuia. Isteria rusofobă pendulează între două extreme. Ba Rusia e descrisă ca o superputere, mult superioară NATO în Europa, care e gata-gata să se năpustească asupra flancului estic, susţine partidele eurosceptice pentru a diviza UE, influenţează alegerile din America, vrea să declanşeze WW III etc. Ba Rusia e descrisă ca o ţară vai de mama ei, cu un arsenal nuclear învechit şi un arsenal convenţional depăşit tehnologic (cum o reuşi să vândă arme în India?). Evident, niciuna dintre extreme nu reflectă realitatea. Rusia îşi promovează în mod raţional interesele (blocarea aderării Ucrainei şi Georgiei a NATO, recuperarea Crimeei, apărarea aliatului Assad) şi n-are nici o treabă cu ţările UE-NATO.
RăspundeJoaquin Murieta - 10-27-2016
Nu Rusia ci SUA sunt in declin si aceasta problema interna a SUA a cauzat victoria lui Obama si tot ea o va face pe doamna Clinton presedinta. Parerile despre oprirea declinului si inceperea redresarii difera deci alegatorii Americani au doua optiuni mai mari si alte doua mai mici. Romney a propus si el solutia lui care insa a fost respinsa de majoritatea Americanilor cum va fi probabil si cea a lui Trump. Romney este mormon. Secta asta a fost creata de Joseph Smith pentru a lupta impotriva comunismului ateist pe atunci condus de Karl Marx si pentru a mentine sclavia pe atunci legala in SUA. Si Romney vrea tot aia inclusiv cotropirea Mexicului primul stat comunist si ateist incercata dar ne-reusita de bunicul lui Romney. Joaeph Smith a constatat ca organizatiile religiose deja existente atunci nu pot combate eficient comunismul ateist si probabil vor esua si sa mentina sclavia. In plus acele organizatii religiose deja existente aveau si cusurul ca nu-l alegeau pe el shef. Cum mormonii erau putini cand traia Smith nici vorba sa poata indeplini scopurile propuse deci Smith le-a impus polygamia si cat mai multi copii sperand ca generatia viitoare va putea avea o armata numeroasa capabila sa indeplineasca scopul lui Smith. Azi mormonii sunt multi dar cu toate ca intalnirile lor sunt secrete lumea cam stie ce se discuta acolo si nu-i convine. O astfel de conferinta secreta tinuta de Romney dar facuta publica de altii a distrus si campania lui electorala. Cu toate ca nu e mormon Trump vrea cam tot aia: Revenirea la vremurile bune de altadata cand Afro-Americanii erau sclavi si comunistii Mexicani Pancho Villas si Emiliano Zapata erau assasinati de ucigasi platiti de Americani cu cativa dolari. Probabil si dumneavostra domnule Lazescu sunteti nostalgic dupa vremurile bune de altadata cand CIA assasina politicienii de stanga Olof Palme, Ana Lindh, Jo Cox, Itzic Rabin, Benigno Aquino, Zurficar si Benazir Butto, Indira si Rajiv Gadhi, etc. iar cei in viata ca Boris Eltin sau Klaus Iohannis tremurau de frica sa nu pateasca ca cei deja ucisi dar vremurile bune de altadata nu se vor intorce. Sclavia nu va fi re-introdusa si comunismul va invinge capitalismul in toate tarile.
Răspunde