Traversează Vestul o perioadă de stagnare... tehnologică?

În Europa și în America, spre deosebire de Asia, interesul din spațiul universitar pentru domeniile științelor și ingineriei este în declin de o bună bucată de vreme.

Alexandru Lazescu 20.07.2021

De același autor

„Ne-am dorit mașini zburătoare, dar în final tot ce ni s-a oferit au fost 140 de caractere”, o trimitere la limita de 140 (acum 280) de caractere din postările de pe Twitter. Afirmația îi aparține miliardarului american Peter Thiel, unul dintre fondatorii Pay Pal, cu investiții în peste 140 de companii din diferite domenii, majoritatea în Silicon Valley. În 2012 Thiel, care în 2004 fusese unul dintre primii investitori în Facebook (a cumpărat atunci 10,2% din acțiuni cu 500 de mii de dolari), și-a vândut aproape în întregime participația pentru 1 miliard de dolari, dar a rămas în continuare în boardul corporației. Peter Thiel, născut în Germania, la Frankfurt, este un personaj atipic pentru Silicon Valley. Un conservator libertarian în marea masă de liberali stângiști din regiune. A obținut premiul întâi pe California într-o competiție de matematică, a devenit mare maestru la șah înainte de a împlini vârsta de 21 de ani și doctor în drept la Stanford University la 25 de ani. Cartea sa Zero to One, apărută în 2015, este considerată una dintre cele mai importante în materie de antreprenoriat. „Gândirea strălucită este rară, însă curajul este chiar mai rar decât geniile”, fiind una dintre frazele memorabile din volum.

Într-o conversație din 2012 cu istoricul Niall Ferguson găzduită de Harvard University, Peter Thiel explică afirmația din debutul articolului vorbind despre ceea ce el consideră a fi „stagnarea tehnologică”. Aprecierea pare surprinzătoare, în condițiile în care suntem înconjurați de tehnologie în tot ceea ce facem zilnic, se vorbește permanent despre digitalizare, digitizare, economie digitală, IoT (Internet of Things), Big Data sau Inteligență Artificială, iar cotațiile bursiere ale unor corporații precum Apple, Google, Facebook, Microsoft, Amazon au atins niveluri stratosferice. Numai că, avertizează o serie întreagă de comentatori, am asistat în ultimele patru decenii la o adevărată stagnare în materie de descoperiri semnificative în domeniul fizicii fundamentale, cele care furnizaseră tehnologiile care au stat la baza revoluțiilor industriale din trecut. Dacă ar fi să ne raportăm doar la perioada postbelică fără avansurile majore în domenii precum cele ale laserilor, fibrelor optice, semiconductorilor, multe dintre realizările tehnologice de astăzi nu ar fi fost posibile. La fel, algoritmii care stau la baza recunoașterii și analizei de voce sau a recunoașterii de forme datează și acestea din anii '70 și '80.

Or, fără toate aceste realizări excepționale celebrele corporații în valoare de sute de miliarde de dolari din Silicon Valley și, mai nou, din China nu ar fi avut „materia primă” pentru modelele lor de afaceri de succes. După cum remarcă Thiel, „Silicon Valley s-a focalizat pe tipul de produse relativ simple cu potențial de creștere rapidă ca afaceri, lucruri care nu sunt complicate sau dificile”. Subliniind că această concentrare îngustă din Silicon Valley pe smartphone, pe internet, pe procesarea datelor și pe computere a ignorat multe alte dimensiuni ale progresului, din aviație, explorările cosmice, transporturi, agricultură și medicină. Sigur că am înregistrat și aici progrese semnificative, însă acestea au fost departe de cele înregistrate în domeniul IT. Thiel sintetiza plastic această situație vorbind despre ascendentul lumii virtuale în raport cu cea în care se fac lucruri.

Într-adevăr, cu 40-50 de ani în urmă, după ce pe 16 iulie 1969 Apollo 11 adusese primii oameni pe Lună, după ce în 1975 și 1976 navele Viking 1 și Viking 2 ajunseseră și ele în premieră pe Marte și în 1977 s-au lansat navele spațiale Voyager 1 și 2 care astăzi au ajuns, iată, să depășească limitele sistemului nostru solar, se părea că ne așteaptă o adevărată epocă de aur în materie de explorări spațiale. Nu a fost însă așa, chiar dacă în ultima vreme am asistat la realizări de apreciat, cum ar fi Space X, o rachetă reutilizabilă construită, lucru important de precizat, de compania privată a lui Elon Musk. Cei care au profitat de această evidentă scădere a interesului americanilor pentru acest domeniu au fost chinezii, care au ajuns în mare la paritate cu Statele Unite în acest domeniu, dacă este să ne uităm la ultimele lor realizări: misiunea care a plasat un rover pe Marte sau la cea extrem de dificilă a cărei țintă a fost fața nevăzută a Lunii.

Dar această stagnare e vizibilă în multe alte domenii. În mare măsură, avioanele cu care se zboară astăzi nu sunt fundamental diferite față de cele de acum câteva decenii, din perspectiva vitezei de deplasare, până la urmă principalul indicator. Chiar dacă sunt mai ușoare, consumă mai puțin combustibil, sunt mai confortabile în interior. Însă toate acestea sunt doar progrese incrementale.

Speranțele legate de apariția pe scară largă a avioanelor supersonice s-au risipit și acestea, după ce Concorde, care a zburat pentru prima oară în 1976, a fost retras din circulație în 2003, la trei ani după un accident. Apoi, deși avem destule trenuri rapide în operare, nici aici nu au mai fost înregistrate progrese spectaculoase după lansarea TGV în 1981. După cum nici în materie de energie nu putem consemna realizări excepționale. Deși se vorbește mult despre turbinele eoliene sau despre panourile solare, acestea nu sunt în realitate soluții viabile care să înlocuiască generarea de energie bazată pe combustibili fosili. Dovadă e chiar determinarea cu care Germania s-a implicat în finalizarea proiectului Nord Stream 2, în ciuda opoziției Statelor Unite și a unor țări din UE. Una dintre cauzele principale ale acestui fenomen semnalat de Peter Thiel, care îi dau acestuia o dimensiune structurală, este faptul că, exceptând componenta de tehnologia informației, interesul pentru alte discipline din știință și inginerie a scăzut dramatic în Occident.

De fapt, e vizibilă o oarecare stagnare chiar și în „lumea digitală”. După ce Steve Jobs a inventat „smartphone”-ul, nu s-a mai întâmplat nimic revoluționar. Doar progrese importante, dar incrementale, în materie de performanță (memorie, calitatea camerei fotografice, rezoluție etc.). La fel, avem de ani la rând în mare același Office de la Microsoft, sigur, cu mai multe facilități și cu operare în Cloud, același Windows, ajuns acum la versiunea 11. Iar în ceea ce privește motoarele de căutare, în primul rând Google, dar și Firefox, Opera sau Bing, nici aici nu s-a întâmplat nimic spectaculos. Cât privește rețelele de socializare, în afară de faptul că din punctul de vedere al tehnologiei nu au adus nimic deosebit, dovadă că au apărut destule clone ale celor născute în Silicon Valley, de pildă în China sau India, nu e deloc clar ce impact pozitiv au adus în societate, în viața de zi cu zi. Din contra, rolul lor pare să fie unul mai degrabă negativ. Induc tensiuni în societate și sunt excelente vehicule pentru dezinformare și manipulare. De pildă, există destule suspiciuni că Tik Tok, unul dintre sponsorii Campionatului European de Fotbal, foarte popular mai ales printre cei tineri și foarte tineri, este utilizat masiv de către regimul de la Beijing pentru colectare de date și campanii de manipulare în Occident. În afară de asta, mai există un alt fenomen îngrijorător, acela că marile corporații ca Google, Facebook sau Microsoft, care au la dispoziție resurse financiare enorme, sufocă inovarea și competiția cumpărând orice potențial concurent. Sunt multe exemple de la Waze, preluat de Google, până la Oculus, cumpărat de Facebook.

În afară de asta, deși au fost inventați și introduși în spațiul public noi termeni, spectaculoși, precum Revoluția Industrială 4.0, constatarea neplăcută este că în tot acest „univers digital” ritmul de creștere în materie de productivitate a muncii a rămas stagnant sau chiar s-a micșorat din 1970 încoace. Mai ales în Europa, care se confruntă cu o criză structurală de competitivitate. Avantajul inițial de know how din ultimele decenii în raport cu economiile asiatice s-a evaporat, iar reglementările rigide și ponderea mare în PIB a beneficiilor sociale în țările din Uniunea Europeană (primele 20 de poziții din clasamentul mondial sunt deținute, toate, de țări din UE, cu procente de 25-30 procente din PIB, spre deosebire, de pildă, de Coreea de Sud cu 10 procente) creează probleme serioase de competitivitate europenilor. Care, în ciuda unor mari strategii digitale de 10 ani fiecare, Agenda Lisabona și Agenda 2020, nu numai că nu au reușit să micșoreze ecartul față de americani, dar au fost depășiți și de chinezi.

E greu de spus în acest moment dacă vom asista în viitor la o revigorare în domeniile științelor și ingineriei menționate de Peter Thiel. Și în Europa, și în America, spre deosebire de Asia, interesul din spațiul universitar pentru această zonă este în declin de o bună bucată de vreme. În plus, din multe puncte de vedere chiar discuțiile legate de digitalizare au căpătat, mai ales în Europa, evidente accente politice și au devenit tot mai lipsite de substanță: multe vorbe, dar puține realizări concrete. În paralel, provocările introduse de Inteligența Artificială sau de Ingineria Genetică, pe multiple planuri, geopolitic, militar, etic, prin impactul asupra locurilor de muncă, marchează o perioadă de incertitudini majore. După cum avertiza Henry Kissinger într-un articol publicat în The Atlantic „în plan filosofic, intelectual, sub toate aspectele, omenirea nu este pregătită pentru provocarea reprezentată de inteligența artificială”. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22