Un altfel de razboi mondial

Alexandru Lazescu 05.05.2004

De același autor

Ultimul mesaj al lui Osama Bin Laden ne reaminteste o data in plus ca ne aflam in plin razboi mondial. Sigur, unul altfel decat cele care au marcat secolul trecut si ale caror imagini razbat si astazi din filmele difuzate pe canale de televiziune precum Discovery. Dar ce altceva se intampla atunci cand Al Qaeda face oferte publice de armistitiu sau, din contra, ameninta cu represalii sangeroase, care vizeaza pana la urma sute de milioane de oameni, in primul rand din lumea occidentala? Ne aflam in situatia pacientilor atinsi de o boala de inima. In exterior totul pare in ordine. Numai ca un infarct miocardic ucigator poate lovi in orice clipa, transformand o fiinta vie intr-o ruina.

Sigur, aparentele sunt inselatoare. Oamenii de pe planeta se comporta in mare la fel ca acum cativa ani. Merg la restaurante, la spectacole, calatoresc, fac planuri de vacanta. Telefoanele mobile si accesul la Internet au devenit lucruri aproape comune chiar si in colturi indepartate. Faptul ca Bin Laden ofera un targ europenilor, dezangajarea totala din Afganistan si Irak si decuplarea totala de americani in schimbul promisiunii de a renunta la atentate pe continent, e evident o stire de prima pagina, dar doar atat. Maine un alt titlu de o schioapa ii va lua locul. S-a spus dupa 11 septembrie 2001 ca lumea s-a schimbat definitiv. Pentru multi asertiunea a ramas insa la nivelul unei simple constatari cu un impact marginal.

Atentatele din 11 septembrie 2001 si din 11 martie 2004 de la Madrid au starnit fara indoiala emotii uriase in lume. Cel din Spania a dat peste cap chiar rezultatul alegerilor parlamentare. Dar, oricat de cinic pare sa faci ierarhia dezastrelor dupa numarul de victime, ele au avut totusi un impact psihologic imens, dar inca "suportabil", din nou un cuvant greu de scris in acest context. Problema este ca terorismul de tip Al Qaeda nu are nici un fel de restrictii morale in sensul in care vedem noi lucrurile. Numarul de victime e chiar un criteriu de performanta. Si atunci nu putem sa nu ne punem o intrebare tulburatoare. Ce se va intampla daca, la un moment dat, peste o luna, peste unul ori peste cinci sau zece ani, va avea loc un atentat terorist nuclear intr-o mare aglomeratie urbana occidentala care va face sute de mii, poate milioane de victime? Astfel de scenarii par poate fanteziste. Dar sa nu uitam ca foarte putini au anticipat inainte de 11 seprmbrie 2001 un eveniment de genul atacului cu avioane asupra World Trade Center sau Pentagonului.

Referindu-se la ultima oferta de armistitiu a lui Bin Laden, britanicul Magnus Ranstorp, expert in probleme de securitate, declara pentru Reuters ca acest tip de propunere, "hudna" in araba, are radacini in istoria Islamului. Profetul Mohamed a recurs si el la astfel de incetari temporare ale focului pentru a castiga timp si a-si regrupa fortele. Ranstorp e de parere ca strategia fundamentala a Al Qaeda de razboi global sfant impotriva "infidelilor" ramane neschimbata. "Orice tip de armistitiu de acest gen e doar un miraj, deoarece avem de a face cu un terorism strategic care va reveni in forta daca lasi garda jos. Viziunea strategica ramane aceeasi: inamicul absolut, razboiul perpetuu, obiective nenegociabile." Reactia prompta si unanima a liderilor europeni de respingere a ofertei inaintate de Bin Laden ar putea fi linistitoare din acest punct de vedere. Emotia si presiunea populara, mai ales din tarile care nu au avut parte de actiuni teroriste in ultimele decenii, ar putea schimba insa la un moment dat datele ecuatiei.

Nici nu am avut de altfel mult de asteptat pentru a avea confirmarea unor astfel de temeri. Abia instalat in functie, noul prim-ministru al Spaniei, Jose Luis Rodriguez Zapatero, s-a grabit sa anunte ca trupele tarii sale vor fi retrase din Irak in cel mai scurt timp posibil. Sigur, e vorba de o decizie anuntata si asteptata de mai multa vreme, dar graba de a o pune in practica nu poate sa nu-l incurajeze pe Bin Laden, confirmand validitatea miscarilor sale strategice. Sofisticata presiune psihologica exercitata de Al Qaeda asupra lumii occidentale incearca sa incurajeze rupturile trans-atlantice si sa intoarca populatia continentului impotriva liderilor. Tintele sunt insa multiple: nu numai adversarii, ci si aderentii din lumea islamica. Rohan Gunaratna, autorul volumului In interiorul Al Qaeda: o retea globala a terorii, afirma ca Bin Laden apare drept un om rezonabil in ochii unor largi segmente moderate din lumea islamica. Chiar unii musulmani ajunsi in pozitii importante in institutii internationale sau in corporatii multinationale isi ascund cu greu in conversatie o anume simpatie pentru Bin Laden. Resentimentele fata de occidentali, mai ales fata de americani, sunt atat de puternice incat alte consideratii trec repede in planul doi. Faptul ca aproape toti cei care se pregateau sa lanseze atentate pe scara larga in Marea Britanie, arestati cu cateva saptamani in urma, nu erau straini, ci musulmani cu cetatenie britanica, crescuti si educati in occident, e tulburator mai ales daca luam in calcul cele 17 milioane de co-religionari de pe continent. Pentru ca asta inseamna ca, dincolo de nenumaratele declaratii "politic corecte", exista o tensiune acuta la interfata dintre cele doua lumi, ceea ce agraveaza pericolul unor explozii necontrolate.

Generalul Wesley Clark, fostul comandant al trupelor NATO, a facut o caracterizare memorabila a atentatelor de la 11 septembrie: "low tech, high concept" (tehnologie simpla, concept inalt). Iar ceea ce a urmat a demonstrat in plin si in continuare cat de sofisticata e gandirea strategica a retelei Al Qaeda, chiar daca pierderea bazelor din Afganistan a diminuat semnificativ capacitatea sa in plan logistic si operational. Loviturile Al Qaeda sunt gandite astfel incat sa se obtina maximum de efecte mai ales in plan simbolic, adancind falia dintre musulmani si lumea occidentala si alimentand astfel o spirala a urii care sa erodeze masiv intregul sistem de securitate al lumii. Procesul de globalizare pune la indemana retelelor teroriste exact instrumentele de care au nevoie pentru a-si transmite rapid si eficient mesajele: Internetul si televiziunile prin satelit, precum Al-Jazeera. Acestea au schimbat din temelii comportamentul strazii arabe, crede Fareed Zakaria, editorialist al saptamanalului Newsweek. Canalele TV independente, ca Al-Jazeera, cu o impresionanta audienta pan-araba, sunt populiste si moderne. Imaginea si maniera de montaj a materialelor publicistice respecta toate regulile in materie. Multi dintre prezentatori sunt femei. Cu toate acestea, programele cultiva obsesiv nationalismul arab, anti-americanismul, antisemitismul si fundamentalismul islamic. Si atunci, nu e de mirare ca intr-un sondaj efectuat de CNN in 2002 in noua tari musulmane, 61% dintre respondenti nu credeau ca arabi ar fi fost responsabili pentru atacurile teroriste de la 11 septembrie.

In ciuda bugetelor de miliarde de dolari cheltuite in lupta contra terorismului, e limpede ca nu s-au gasit nici pe departe raspunsurile adecvate. Ultimele evolutii din Irak confirma in chip dramatic aceasta constatare. Sigur, la conferintele pe aceasta tema se dau varii explicatii pentru acest semi-esec. Cele mai dese sunt platitudini de genul "trebuie sa luptam nu numai impotriva terorismului, ci si pentru eradicarea cauzelor sale". Numai ca in fata unei astfel de provocari majore nu este suficient sa emiti acest gen de judecati evidente ci sa gasesti, si asta in timp util, solutii compatibile cu tipul de confruntare globala aflata in plina desfasurare.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22