Xi Jinping propune o alternativă la democrația liberală

Autocrația meritocratică poate constitui o inspirație, ca model de societate, pentru țările în curs de dezvoltare, spune Beijingul.

Alexandru Lazescu 24.10.2017
SHARE 5

 

Atunci când a promovat strategia de dezvol­ta­re accelerată care a făcut ca astăzi China să ajungă cea de-a doua putere economică a lumii, Deng Xiaoping le-a recomandat liderilor să o implementeze de o ma­nieră discretă, pentru a evita nașterea unor adversități geo­politice înainte de vreme. Ia­tă însă că actualul lider, Xi Jin­ping, consideră că această etapă s-a încheiat. În dis­cur­sul de 3 ore și 23 de minute ți­nut în fața a 2.300 de de­le­gați în deschiderea celui de-al 19-lea congres al Partidului Comunist Chinez (PCC), el a anunțat începutul unei „noi ere“ pentru Chi­na, una în care țara să devină un lider mon­dial în plan politic, economic, militar.

 

Cu aproape trei decenii în urmă, Deng Xiao­ping a introdus conceptul de „socialism cu ca­racteristici chinezești“, decretând că „so­cia­lismul și economia de piață nu sunt in­com­pa­tibile“, ceea ce contrazicea în chip flagrant ele­mente de bază ale ideologiei marxiste. În fapt, cea mai populată țară din lume este mai degrabă în acord cu ideile lui Confucius, în opinia căruia responsabilitatea guvernării tre­bu­ie să revină unei elite meritocratice.

 

Or, în momentul de față, putem vedea în PCC un continuator, sub altă etichetă, al fostei eli­te imperiale. E adevărat, apar periodic pusee ideo­logice de natură marxistă, dar la mijloc e mai degrabă o formulă de a res­pin­ge „conceptele de bază ale de­mocrației de tip oc­ci­den­tal“, nocive în opinia Bei­jingului. Xi Jinping a adoptat o linie ex­trem de dură în dis­cursul său, lansând aver­tis­men­te ne­echivoce și la adre­sa mișcării con­testatare de la Hong Kong, care militează pen­tru un mo­del de de­mo­cra­ție apropiat de cel de tip oc­ci­dental, dar și la adresa Taiwanului, care este considerat în con­tinuare la Beijing drept o parte a Chinei. „Nu vom permite niciodată ni­mănui să separe nici măcar un milimetru de pământ chinez.“

 

În discursul programatic ținut la Congres, Xi Jinping a introdus un accent suplimentar ca­re, deși este în acord cu rolul sporit pe care ar urma să-l joace în viitor China pe plan glo­bal, se abate considerabil de la linia tra­di­țio­nală adoptată până acum la Beijing, care se mulțumea să respingă modelul democrației oc­cidentale ca fiind nepotrivit pentru rea­li­ta­tea chineză. Acum el a plusat pe această di­rec­ție vorbind despre faptul că tipul de gu­ver­nare adoptat de China, care a cunoscut timp de aproape trei decenii un ritm înalt de dez­vol­tare, poate constitui o inspirație, ca model de societate, pentru țările în curs de dez­vol­ta­re mai degrabă decât modelul democrației occidentale. Din acest punct de vedere, Bei­jingul se găsește pe aceeași lungime de undă cu Vladimir Putin, care a enunțat idei similare în recentul său discurs de politică externă ți­nut la Clubul Valdai.

 

Văzute în ansamblu, aceste mesaje anunță o intensificare a eforturilor Chinei și Rusiei de a demantela, inclusiv în plan ideologic, actuala ordine internațională construită sub baghetă americană după 1945. Iar momentul este ex­trem de favorabil, dacă ne uităm la tendințele izolaționiste ale Americii sub Trump și la cri­ze­le majore care macină lumea occidentală. O lu­me care, angrenată în tot felul de dispute mai degrabă marginale, pare să ignore no­n­șa­lant astfel de amenințări de natură exis­ten­ția­lă. Ai acest sentiment atunci când vezi cum su­biecte precum scandalurile de natură se­xua­lă în care este implicat Harvey Weinstein, un influent personaj de la Hollywood, sau tot felul de controverse pe marginea declarațiilor lui Donald Trump ocupă aproape în întregime spațiul mediatic, în timp ce subiecte posibil vitale pentru supraviețuirea Occidentului, în for­ma sa actuală, precum recrudescența miș­că­rilor separatiste, din Catalonia, Scoția sau nor­dul Italiei, derapajele populiste de tip cor­binist sau ofensiva globală antioccidentală a Moscovei și Beijingului sunt expediate la pe­ri­ferie sau chiar ignorate cu totul.

 

Multă vreme s-a considerat aprioric că nu exis­tă o alternativă viabilă la sistemul demo­cra­ției liberale: multipartidism, alegeri libere, drepturile omului, libertate de expresie, liber­ta­tea presei, justiție independentă. Cu toate pro­blemele și minusurile sale, acesta a asi­gu­rat o lungă perioadă de prosperitate în spațiul occidental. S-a văzut însă, ulterior, că acest model dă rateuri majore în alte regiuni, cum am văzut în lumea arabă. De curând apar tot mai multe discuții legate de performanțele relative, în materie de eficiență a guvernării, între modelul democrației liberale și cel al au­tocrației meritocratice. Acest punct de vedere are partizani chiar printre unii politologi oc­ci­dentali, precum profesorul Daniel Bell, autorul volumului Modelul chinez: meritocrația po­li­ti­că și limitele democrației, apărut în 2015, ca­re susține că „o persoană, un vot nu este sin­gu­ra cale moral legitimă de a selecta liderii“.

 

E vorba, desigur, de o dezbatere complicată. Mulți analiști se îndoiesc, de pildă, că un re­gim autoritar, precum cel chinez, poate coe­xista multă vreme cu economia de piață și o clasă medie prosperă tot mai numeroasă. În­să e la fel de adevărat că disfuncționalitățile ma­jore din sistemul politic american, asaltul populist din întreg spațiul occidental, de ex­tremă stânga sau de extremă dreapta, care a dus la fenomene precum Trump sau Brexit, ex­cesele militantiste din spațiul societății civi­le, influența toxică a rețelelor sociale ne-au adus în situația în care asistăm la o criză de fond a democrației de tip liberal.

Comentarii 5

Cinicul - 10-26-2017

Este bine ca atunci cand ne aventuram sa scriem pe teme atât de serioase sa facem referire și la date statistice. De exemplu unde era China in 1947 cand au plecat englezii și u de era China. Britanicii lăsau în India o ad.imistratie modernă, cai ferate și limba engleză. China era încă în război civil după peste 10 ani de ocupație japoneză. India a abordat sistemul occidental, care, trebuie spus clar, a dat chic in toate tarile sarace, iar China modelul pe care-l condamna autorul. Oricine a vizitat aceste țări știe care e rezultatul. Bătrânul Deng avea dreptate cand spunea că nu conteaza ce culoare are pisica daca nu prinde șoareci. Nu ma astept la o replica pentru ca oamenii își păstrează convingerile chiar și atunci când faptele ii contrazic. Paradoxal acesta este și motivul căderii comunismului, ei știau că au dreptate chiar cand faptele arătau contrariul. Se pare ca nu numai ei au acesta încredere oarbă in convingerile lor. In final cel mai bun sistem este cel care da rezultate. Mergeti intr-un hotel in India si s-ar putea sa gasiti soareci in camera. Cred ca deja stiti de ce, pisicile de pe subcontinent nu prea prind șoareci.

Răspunde

Felix - 10-26-2017

Problema nu sunt declaratiile "spumoase" ale lui Trump. Problema e ca in esenta lui Trump gandeste la fel ca si Xi, la fel ca si Putin. Inspaimantator e ca Trump nu are competenta economica a lui Xi si se pare ca nici pe cea militara a lui Putin. Mai tineti minte discursul (parca la Davos) al aceluiasi Xi care avertiza impotriva izolationismului economic promovat de SUA?? Trump este idiotul util al tandemului Putin-Xi.

Răspunde

echilibrat - 10-26-2017

modelul chinez nu e un model care trebuie luat in seama nici modelul putin nu e un model omenirea se confrunta cu mai multe false modele :cel islami din lumea araba si orientul mijlociu,cel al corectitudinii politice sau progresist care a inlocuit democratia in lumea occidentala,sua si alte tari ,diverse sortimente de comunism si dictaturi personale si ultranationaliste din diverse tari ca rusi,filipine,turcia,etc un model adevarat ar fi cel al democratiei responsabile cu elemente meritocratice si nationale

Răspunde

Joaquin Murieta - 10-24-2017

Clinton nu Trump a fost aleasa presedinta a SUA cu 3 000 000 de voturi in plus. Ma asteptam sa spuna asta domnul Lazescu dar probabil cecul primit de la Trump l-a convins sa taca. Asta fiind situatia care democratie occidentala vrea sa inlocuiasca China ? Aia in care unul castiga cinstit si altul numara voturile fraudulos si devine presedinte neales de Americani ? In Anglia fosta Mare Britanie situatia e chiar mai trista. Teroristi Trumpisti au assasinat-o acolo pe Jo Cox si astfel a ieshit Brexit cum dorea Trump.

Răspunde

Sorinel Ovidiu Wind - 10-24-2017

Pasul doi: un Fond National de Investitii garantat de CEC chinez.

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22