De același autor
Atunci când a promovat strategia de dezvoltare accelerată care a făcut ca astăzi China să ajungă cea de-a doua putere economică a lumii, Deng Xiaoping le-a recomandat liderilor să o implementeze de o manieră discretă, pentru a evita nașterea unor adversități geopolitice înainte de vreme. Iată însă că actualul lider, Xi Jinping, consideră că această etapă s-a încheiat. În discursul de 3 ore și 23 de minute ținut în fața a 2.300 de delegați în deschiderea celui de-al 19-lea congres al Partidului Comunist Chinez (PCC), el a anunțat începutul unei „noi ere“ pentru China, una în care țara să devină un lider mondial în plan politic, economic, militar.
Cu aproape trei decenii în urmă, Deng Xiaoping a introdus conceptul de „socialism cu caracteristici chinezești“, decretând că „socialismul și economia de piață nu sunt incompatibile“, ceea ce contrazicea în chip flagrant elemente de bază ale ideologiei marxiste. În fapt, cea mai populată țară din lume este mai degrabă în acord cu ideile lui Confucius, în opinia căruia responsabilitatea guvernării trebuie să revină unei elite meritocratice.
Or, în momentul de față, putem vedea în PCC un continuator, sub altă etichetă, al fostei elite imperiale. E adevărat, apar periodic pusee ideologice de natură marxistă, dar la mijloc e mai degrabă o formulă de a respinge „conceptele de bază ale democrației de tip occidental“, nocive în opinia Beijingului. Xi Jinping a adoptat o linie extrem de dură în discursul său, lansând avertismente neechivoce și la adresa mișcării contestatare de la Hong Kong, care militează pentru un model de democrație apropiat de cel de tip occidental, dar și la adresa Taiwanului, care este considerat în continuare la Beijing drept o parte a Chinei. „Nu vom permite niciodată nimănui să separe nici măcar un milimetru de pământ chinez.“
În discursul programatic ținut la Congres, Xi Jinping a introdus un accent suplimentar care, deși este în acord cu rolul sporit pe care ar urma să-l joace în viitor China pe plan global, se abate considerabil de la linia tradițională adoptată până acum la Beijing, care se mulțumea să respingă modelul democrației occidentale ca fiind nepotrivit pentru realitatea chineză. Acum el a plusat pe această direcție vorbind despre faptul că tipul de guvernare adoptat de China, care a cunoscut timp de aproape trei decenii un ritm înalt de dezvoltare, poate constitui o inspirație, ca model de societate, pentru țările în curs de dezvoltare mai degrabă decât modelul democrației occidentale. Din acest punct de vedere, Beijingul se găsește pe aceeași lungime de undă cu Vladimir Putin, care a enunțat idei similare în recentul său discurs de politică externă ținut la Clubul Valdai.
Văzute în ansamblu, aceste mesaje anunță o intensificare a eforturilor Chinei și Rusiei de a demantela, inclusiv în plan ideologic, actuala ordine internațională construită sub baghetă americană după 1945. Iar momentul este extrem de favorabil, dacă ne uităm la tendințele izolaționiste ale Americii sub Trump și la crizele majore care macină lumea occidentală. O lume care, angrenată în tot felul de dispute mai degrabă marginale, pare să ignore nonșalant astfel de amenințări de natură existențială. Ai acest sentiment atunci când vezi cum subiecte precum scandalurile de natură sexuală în care este implicat Harvey Weinstein, un influent personaj de la Hollywood, sau tot felul de controverse pe marginea declarațiilor lui Donald Trump ocupă aproape în întregime spațiul mediatic, în timp ce subiecte posibil vitale pentru supraviețuirea Occidentului, în forma sa actuală, precum recrudescența mișcărilor separatiste, din Catalonia, Scoția sau nordul Italiei, derapajele populiste de tip corbinist sau ofensiva globală antioccidentală a Moscovei și Beijingului sunt expediate la periferie sau chiar ignorate cu totul.
Multă vreme s-a considerat aprioric că nu există o alternativă viabilă la sistemul democrației liberale: multipartidism, alegeri libere, drepturile omului, libertate de expresie, libertatea presei, justiție independentă. Cu toate problemele și minusurile sale, acesta a asigurat o lungă perioadă de prosperitate în spațiul occidental. S-a văzut însă, ulterior, că acest model dă rateuri majore în alte regiuni, cum am văzut în lumea arabă. De curând apar tot mai multe discuții legate de performanțele relative, în materie de eficiență a guvernării, între modelul democrației liberale și cel al autocrației meritocratice. Acest punct de vedere are partizani chiar printre unii politologi occidentali, precum profesorul Daniel Bell, autorul volumului Modelul chinez: meritocrația politică și limitele democrației, apărut în 2015, care susține că „o persoană, un vot nu este singura cale moral legitimă de a selecta liderii“.
E vorba, desigur, de o dezbatere complicată. Mulți analiști se îndoiesc, de pildă, că un regim autoritar, precum cel chinez, poate coexista multă vreme cu economia de piață și o clasă medie prosperă tot mai numeroasă. Însă e la fel de adevărat că disfuncționalitățile majore din sistemul politic american, asaltul populist din întreg spațiul occidental, de extremă stânga sau de extremă dreapta, care a dus la fenomene precum Trump sau Brexit, excesele militantiste din spațiul societății civile, influența toxică a rețelelor sociale ne-au adus în situația în care asistăm la o criză de fond a democrației de tip liberal.
Comentarii 5
Cinicul - 10-26-2017
Este bine ca atunci cand ne aventuram sa scriem pe teme atât de serioase sa facem referire și la date statistice. De exemplu unde era China in 1947 cand au plecat englezii și u de era China. Britanicii lăsau în India o ad.imistratie modernă, cai ferate și limba engleză. China era încă în război civil după peste 10 ani de ocupație japoneză. India a abordat sistemul occidental, care, trebuie spus clar, a dat chic in toate tarile sarace, iar China modelul pe care-l condamna autorul. Oricine a vizitat aceste țări știe care e rezultatul. Bătrânul Deng avea dreptate cand spunea că nu conteaza ce culoare are pisica daca nu prinde șoareci. Nu ma astept la o replica pentru ca oamenii își păstrează convingerile chiar și atunci când faptele ii contrazic. Paradoxal acesta este și motivul căderii comunismului, ei știau că au dreptate chiar cand faptele arătau contrariul. Se pare ca nu numai ei au acesta încredere oarbă in convingerile lor. In final cel mai bun sistem este cel care da rezultate. Mergeti intr-un hotel in India si s-ar putea sa gasiti soareci in camera. Cred ca deja stiti de ce, pisicile de pe subcontinent nu prea prind șoareci.
RăspundeFelix - 10-26-2017
Problema nu sunt declaratiile "spumoase" ale lui Trump. Problema e ca in esenta lui Trump gandeste la fel ca si Xi, la fel ca si Putin. Inspaimantator e ca Trump nu are competenta economica a lui Xi si se pare ca nici pe cea militara a lui Putin. Mai tineti minte discursul (parca la Davos) al aceluiasi Xi care avertiza impotriva izolationismului economic promovat de SUA?? Trump este idiotul util al tandemului Putin-Xi.
Răspundeechilibrat - 10-26-2017
modelul chinez nu e un model care trebuie luat in seama nici modelul putin nu e un model omenirea se confrunta cu mai multe false modele :cel islami din lumea araba si orientul mijlociu,cel al corectitudinii politice sau progresist care a inlocuit democratia in lumea occidentala,sua si alte tari ,diverse sortimente de comunism si dictaturi personale si ultranationaliste din diverse tari ca rusi,filipine,turcia,etc un model adevarat ar fi cel al democratiei responsabile cu elemente meritocratice si nationale
RăspundeJoaquin Murieta - 10-24-2017
Clinton nu Trump a fost aleasa presedinta a SUA cu 3 000 000 de voturi in plus. Ma asteptam sa spuna asta domnul Lazescu dar probabil cecul primit de la Trump l-a convins sa taca. Asta fiind situatia care democratie occidentala vrea sa inlocuiasca China ? Aia in care unul castiga cinstit si altul numara voturile fraudulos si devine presedinte neales de Americani ? In Anglia fosta Mare Britanie situatia e chiar mai trista. Teroristi Trumpisti au assasinat-o acolo pe Jo Cox si astfel a ieshit Brexit cum dorea Trump.
RăspundeSorinel Ovidiu Wind - 10-24-2017
Pasul doi: un Fond National de Investitii garantat de CEC chinez.
Răspunde