Memorii la CotroceniPlata datoriilor catre firmele de constructii si interventia presedintelui

Alexandru Racu 02.03.2007

De același autor

 In aprilie 2005, Dumitru Bucsaru, directorul firmei  Art Constructii 92 SA, i-a adresat presedintelui Traian Basescu un memoriu in care il informa ca firma sa a efectuat pentru statul roman o serie de lucrari de constructii, iar statul nu a mai platit pentru ele din noiembrie 2004, pe cand PSD era la putere. Prejudiciul se ridica la 110 miliarde lei vechi. Presedintele i-a trimis memoriul ministrului Transporturilor de atunci, Gheorghe Dobre, cu referinta: "rog analizati si rezolvare legala". Publicat initial de catre ziarele Ziua si Adevarul, documentul cu pricina a fost preluat de intreaga mass-media romaneasca si prezentat de o mare parte din presa drept proba ca Basescu este corupt. Pe scurt, Traian Basescu este acuzat de catre unii de trafic de influenta, în timp ce el afirma ca a procedat absolut normal, în conformitate cu atributiile functiei pe care o detine. Dincolo de chestiunea legalitatii si a legitimitatii acestui gen de interventie, se pune problema modului in care s-a ajuns la aceasta situatie, in care seful statului este nevoit (cel putin asa afirma) sa intervina pe langa minister, pentru ca ministerul sa-si achite datoriile contractate.

 

Problema acumularii de datorii

 

 Nu este prima data cand PSD lasa in urma facturi de plata extrem de impovaratoare. Potrivit lui Daniel Popica de la publicatia  Banii Nostri, ar trebui sa ne amintim doar de "gunoiul din sistemul bancar" reprezentat de creditele neperformante acordate de Bancorex si Banca Agricola, factura achitata in timpul guvernarii CDR si care, potrivit estimarilor Bancii Mondiale, depasea suma de 2 miliarde de dolari. In perioada 2000-2004, sustine Popica, "businessul cel mai infloritor pentru clientela PSD au fost constructiile", daca e sa ne amintim numai de controversatul program de constructie a salilor de sport sau de multiplele contracte de care a beneficiat "regele asfaltului", Dorinel Umbrarescu. Umbrarescu a obtinut in perioada 2002-2003 contracte pentru lucrari publice in valoare totala de 77 milioane de euro. De altfel, Traian Basescu a confirmat, in interviul acordat pe 19 februarie postului public de radio, faptul ca suma de 110 miliarde de lei vechi pe care Bucsaru trebuia sa o primeasca de la stat reprezenta doar o foarte mica parte din totalul facturii care impovara bugetul de stat: "Erau 4.550 de miliarde si toate datorii catre constructori. Era un blocaj formidabil la inceputul anului 2005, pentru ca, in timpul guvernului anterior, s-au depasit bugetele din dorinta de a face drumuri, de a face lucrari care sa aduca voturi". Datoriile au fost acumulate de stat prin Ministerul Transporturilor, in perioada in care ministru al Transporturilor era Miron Mitrea. Dorinel Umbrarescu insusi si-a recuperat in august 2005, dupa cum declara, doar 1.200 de miliarde din cele 1.648 de miliarde datorate de stat, prin bilete la ordin.

 Traian Basescu a fost acuzat in presa de relatii privilegiate cu afaceristii Dan Besciu si Sorin Serban Vulpescu, patroni ai firmelor  Euro Construct Trading 98 SRL si Golden Blitz SA, carora Basescu le-ar fi facilitat obtinerea de contracte de reabilitare a drumurilor din Capitala, pe vremea cand era primar. Potrivit acelorasi surse, pe langa cei doi, Traian Basescu ar mai favoriza un alt constructor, pe Costel Casuneanu, patron al firmei PA&CO International SRL. Mai mult decat atat, ziarul Ziua sustine ca fostul beneficiar al favorurilor PSD Dorinel Umbrarescu ar face astazi parte alaturi de ceilalti trei din camarila prezidentiala. Oficiali ai Ministerului Transporturilor au declarat ca efectuarea platilor catre 14 firme de constructii, printre care si Art Constructii 92 SA, a fost sistata in perioada noiembrie 2004-iulie 2005 din cauza blocarii creditului extern oferit de Banca Europeana de Investitii. Creditul acordat de BEI era destinat finantarii lucrarilor de reabilitare la 15 statii de cale ferata.

 

Problema legalitatii

 

 Aparitia recentelor acuzatii din presa a readus în discutie problema memoriilor inaintate Presedintiei, dupa ce, luna trecuta, aparuse un alt memoriu, al  ALRO, cu o rezolutie prezidentiala. Lidia Moise, comentator economic la NewsIn, afirma ca practica inaintarii de memorii catre seful statului are caracter uzual, numai ca in majoritatea cazurilor acestea raman blocate undeva, la nivelul consilierilor prezidentiali. Modul firesc de rezolvare a unei asemenea probleme este actiunea in justitie. Jurnalista declara ca semnatura lui Basescu pe documentul cu pricina nu il avantajeaza pe acesta din urma cu nimic si ca exista un tratament preferential la nivelul institutiei Presedintiei cu privire la unele memorii care reusesc sa ajunga la seful statului. Cu toate acestea, nu se poate vorbi de o incalcare a legii. "Acest gen de interventii reprezinta o practica normala (uzuala), in sensul ca e un lucru pe care toata lumea din tara asta il face. Numai ca nu este normal ca se face. Nu este treaba presedintelui sa se ocupe de aceste probleme." Lidia Moise sustine ca argumentul sigurantei nationale invocat de presedinte in cazul ALRO, cel mai mare producator de aluminiu din Europa de Est si al saptelea din Europa, nu poate fi folosit in cazul unei firme de dimensiunile Art Constructii 92 SA. Reprezentantii Art Constructii sustin ca firma a trimis memorii similare nu numai Presedintiei, ci si altor institutii. Potrivit Loredanei Radu, avocat Art Constructii, apostila lui Basescu nu a avut vreun efect. Loredana Radu sustine ca firma a început sa-si recupereze banii în urma sesizarii instantei de judecata.

 

Interventiile lui Basescu si Tariceanu si problema separarii puterilor in stat

 

 Deosebirea fundamentala care separa interventia lui Calin Popescu Tariceanu de cele doua ale lui Traian Basescu este propozitia  "poti sa vezi la parchet?", continuta in biletelul premierului. Din punct de vedere constitutional, atât presedintele, cât si guvernul fac parte din sfera Executivului. Propozitia "rog rezolvare legala" ar putea fi folosita drept contraargument de Tariceanu împotriva lui Basescu, in sensul ca Tariceanu ar putea sa afirme ca si el se ingrijeste de rezolvarea legala a problemelor lui Dinu Patriciu, aidoma sefului statului in cazurile ALRO si Art Constructii. Mai pe scurt, în România toata lumea apara legea. Primul ministru afirma ca interventiile sale în favoarea lui Patriciu pe lânga procurorul general nu au fost motivate de nimic altceva decât de dorinta de a preveni un abuz, mai mult, de grija pentru siguranta nationala, tinând cont de ponderea pe care o detine Rompetrol în economia româneasca si de riscul ca angajatii sa nu-si primeasca salariile. Acelasi lucru îl afirma si Basescu în cazul firmelor de constructii si în cazul ALRO. Numai ca Basescu retrimite un memoriu oficial (semnat si stampilat; daca Bucsaru ar fi vrut sa faca, vorba lui Emil Boc, "capitalism de cumetrie", putea sa-i dea un telefon lui Basescu sau sa-i trimita prin intermediul Elenei Udrea un biletel) adresat Presedintiei, Ministerului Transporturilor, solicitând "rezolvare legala", pe când Tariceanu ii solicita presedintelui sa intervina în sfera juridicului. Evident, mass-media au reusit sa oculteze acest aspect esential, prezentând actiunile celor doi ca fiind fundamental asemanatoare, când ele sunt de fapt fundamental diferite. Este normal ca cineva care face trafic de influenta sa nu recunoasca asta în fata presei, ci sa afirme ca n-a facut nimic altceva decât sa caute sa previna un abuz si sa asigure aplicarea legii. Traian Basescu poate fi cel mult acuzat moral, nu legal, de trafic de influenta, în cazul în care si-ar pune semnatura numai pe unele memorii pe care le primeste, memorii adresate de prieteni. Fapt ce nu a fost dovedit. În esenta, instantele de judecata sunt responsabile cu rezolvarea problemei lui Bucsaru, individ care, la fel ca oricare cetatean, are posibilitatea sa dea în judecata statul român. Tot instantelor de judecata le revine, nu lui Basescu, sa constate daca contractul încheiat de guvernul Nastase a fost unul legal sau nu. Pana la probarea in instanta a actului de coruptie, firma care a efectuat lucrarile trebuie platita. Faptul ca mass-media au reusit sa prezinte transmiterea unor documente dintr-un sector al Executivului catre un altul drept echivalentul unui atentat la suprematia absoluta a justitiei reprezinta înca un exemplu de manipulare crasa. Manipulare care se bazeaza pe ignoranta multora cu privire la una dintre principalele reguli de functionare a democratiei: separarea puterilor în stat. Basescu nu are cum sa fie vinovat legal în cazul acesta, iar o eventuala vina morala nu a fost înca dovedita. Pe când Tariceanu a fost dovedit vinovat de însesi faptele sale: telefonul adresat procurorului general Ilie Botos, întâlnirea în trei cu Patriciu si Monica Macovei si biletul în care îi solicita presedintelui sa intervina la Parchet.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22