De același autor
Aşa este. Nu am ripostat.
Şi nici nu intenţionez să o fac.
Îți răspund ție, cu respect și admirație pentru munca ta la GDS și Revista 22.
Activitatea colectivă la Fundația pentru o Societate Deschisă în perioada 1990-1996 a fost descrisă în patru rapoarte anuale și în câteva articole pe care le-am scris și publicat în Gazeta de Sud, unde am avut onoarea să fiu editorialist mai bine de 16 ani. Am arătat că, spre deosebire de toate celelalte țări din Răsăritul Europei, în România, dl. George Soros a preferat să finanțeze o fundație locală, formată de 21 de oameni din București și din țară. Această fundație a fost condusă de mine aproape șase ani. Cea mai mare parte din fonduri a venit de la George Soros, dar am avut și alți donatori, inclusiv din România. Totul a fost publicat, nimic nu a fost secret. În 1996, dl.George Soros a hotărât să își facă propria fundație în România, FSD s-a închis și am predat întregul patrimoniu acestei noi fundații cu numele de Fundația Soros pentru o Societate Deschisă. Care funcționează și astăzi.
Sute de oameni au muncit în acea perioadă la FSD și nici unul nu a avut un rol predominant, cu excepția lui George Soros. Ce nu am știut am fost învățați de alții, mai experimentați. La această Fundație s-a descoperit că legea privind fundațiile și asociațiile din 1924 nu fusese abrogată ceea ce a permis explozia instituțiilor societății civile în România. La această Fundație s-a creat prima separare între cei care decideau asupra alocărilor financiare și cei care le transpuneau în practică, un fel de separare între executiv și legislativ, care a avut un enorm efect pozitiv asupra modului în care se alocau bugetele. Mii de oameni au beneficiat de resursele acestei fundații. Sute de organizații, inclusiv din mass-media au primit sponsorizări într-o perioadă de inflație galopantă și de reducere a resurselor finanaciare.
Acum mă acuzi că nu am răspuns unui grupuscul de drogați care au un canal de televiziune la îndemână și care au încercat să facă din George Soros vinovatul de serviciu pentru toate relele pământului. Am mai trăit, de aproape sau de la distanță, asemenea campanii în România, Rusia, Ungaria, China și Ucraina. Vor mai fi fost și altele pe care nu le cunosc direct.
Știu din experiență că nu se poate răspunde unor asemenea valuri organizate de mizerii. Cine are un mijloc de comunicare în masă la dispoziție nu poate fi oprit prin contracampanii, ci prin acțiuni în justiție și administrație. Poate că avocații dlui Soros îi vor da în judecată pe promotorii acestei campanii negative. Poate că, la un moment dat, CNA va lua atitudine, pentru că este de competența sa.
Dar eu nu intenționez să fac nimic. Nu am făcut nimic când prieteni de suflet m-au acuzat că am fost informator al Securității, deși știau cu subiect și predicat că eu am fost anchetat, nu instruit. Nu am mișcat un deget când foști colegi m-au acuzat că mi-am păstrat opțiunile politice neschimbate și nu am adoptat haina cameleonismului atât de răspândit. Nu am spus o vorbă când am fost acuzat că sunt spion al unei organizații străine.
Nu se poate răspunde calomniilor mediatice.
Cel mult, poți să le ignori, ca să nu te îmbolnăvești de rinocerita lor și a altora, aflați pe baricade complet opuse, dar marcați de aceeași maladie a fanatismului, mărginirii și lichelismului.
Iar lecția pe care electoratul român le-a dat-o creatorilor de campanii anti-Soros este magistrală – voi nu ne reprezentați în Parlament.
Nu există bucurie mai mare decât să vezi că partidul care te-a amenințat cu execuția pe stadion (PRM), cu expulzarea din țară (PUNR), cu dezvăluiri cutremurătoare despre viața ta intimă (PPDD) au dispărut unul câte unul. Vor dispărea cu certitudine și cei care au crezut că trebuie să-l înjure pe George Soros pentru a câștiga un loc un Parlament.
Ce a făcut George Soros în Europa de Răsărit după căderea zidului Berlinului este istorie majoră, pozitivă și nepieritoare.
Mărturisesc că m-a emoționat scrisoarea ta deschisă. M-am simțit ca unul căruia i se toarnă o găleată de lături în cap, iar de pe margine i se spune „Zii că nu ești de acord!” „Zii că te opui!”.
Da, draga Rodica, mă opun. Nu sunt de acord.
Vorbele nu pot fi oprite cu vorbe.
Cu drag,
Alin
