Resuscitarea sănătății

Pe termen mediu şi lung, este nevoie de o schimbare sistemică, un nou mod de finanţare a sănătăţii.

Anca Lazarescu 06.12.2016

De același autor

 

Parcă nicio altă zonă a vieţii noastre nu şi-a arătat urâciunea şi stricăciunea aşa cum a făcut-o, în ultimul an, sistemul me­dical. A ieşit la iveală tot puroiul, vorba premierului, care, optimist, anticipează că rana e vin­decabilă. Controalele în­ce­pute de minister şi reforma legislativă iniţiată de Vlad Voiculescu în domeniul ma­nagementului din spi­ta­le ar putea contribui şi ele la în­chiderea rănii.

 

De la tinerii cu arsuri de la Colectiv şi morţi din cauza in­fecţiilor din spitale, ca­zu­rile de malpraxis, de corupţie, de nepăsare şi indiferenţă faţă de pacient au curs unul după altul. Asistăm acum, şocaţi, la dez­văluirile din presă (vezi tolo.ro) privind afacerile sordide ale managerului de la Spi­talul Malaxa, Florin Secureanu. Un exem­plu extrem, dar relevant. Acest personaj grotesc (simpla apariţie publică ar fi tre­buit să ridice semne de întrebare la adresa sa) sifona banii spitalului pe bijuterii şi va­canţe cu „Vrăbi“ (sic!), ca să-şi cons­tru­iască case sau ca să plătească înmor­mân­tările unor angajaţi ai primăriei. Instituţie care are în subordine spitalul şi care prin şefii săi, Sorin Oprescu şi Gabriela Firea (în­tr-o măsură mai mică), i-a şi su­pli­men­tat bugetul destul de generos pentru spi­tal. Secureanu nu inventase cine ştie ce in­ginerii financiare pentru a fura: scotea bani din casierie cu facturi fictive. Nu poţi să nu te minunezi cum şi de ce angajaţii spitalului l-au suportat atâta timp şi ni­ciun control de la primărie nu l-a de­mas­cat. Multiplele legături în lumea politică nu i-au mai fost de ajutor în scandalul iz­bucnit, ghinion, în plină campanie elec­to­rală, primarul Capitalei a trebuit să îl de­mită rapid pe Secureanu. Al cărui nu­me – să nu omitem acest amă­nunt delicios - fusese ins­cripţionat de către fosta şefă a PSD Austria, pentru merite deosebite, pe soclul statuii lui Eminescu de la Viena. Inscripția a fost rasă rapid cu șpaclul după scan­dal.http://revista22.ro/desenand/desen_anca_lazarescu.jpg

 

Alţi foşti manageri au pri­mit condamnări pentru co­rupţie, unora tocmai li s-au des­chis dosare penale. Ministrul bănuieşte nereguli în ceea ce priveşte trans­plan­tu­rile, sesizate de altfel şi de controale mai vechi. Până la clarificarea situaţiei, s-a ales cu o plângere penală. De altfel, Vlad Voiculescu, venit din afara sistemului medical şi a mafiei care îl patronează, a devenit ţinta predilectă a atacurilor, de la şefi de spitale, rectori, lideri de asociaţii profesionale. Ministrul nu candidează în alegeri, dar pare să fi deranjat interese şi afaceri de milioane din sănătate.

 

Sunt subiectele curente care ţin agenda. M-aş fi aşteptat, în schimb, dat fiind no­ianul de probleme dificile şi sensibilitatea pe care opinia publică a căpătat-o re­fe­ri­tor la acestea, ca şi temele legate de o vi­ziune de viitor asupra sistemului medical să fie auzite în campanie. Nici gând de aşa ceva. Când vine vorba de sănătate, toată lumea dă vina pe salariile mici ale me­dicilor.

 

Bolile cronice ale sănătăţii noastre sunt însă mai multe: subfinanţarea, căpuşarea sis­temului de către firme de medicamente sau aparatură, cu concursul larg al ma­nagerilor, lipsa resursei umane. Şi, totuşi, banii alocaţi sănătăţii au fost din ce în ce mai mulţi în ultimii ani. Spre exemplu, în 2016, bugetul Ministerului Sănătăţii a fost de 4% din PIB, un nivel comparabil cu al Poloniei, şi cam cu 1,5-2% mai mic de­cât media din ţările UE. Şi bugetul CNAS, marele „investitor“ de facto din să­nă­tate, a crescut de la 16 miliarde în 2008 la 26 în 2016. Unde sunt banii în aces­te con­diţii? Statisticile din anii trecuţi ara­tă că jumătate din bani se duc în spi­tale.

 

Pe acest fond a survenit recenta ordonanţă de urgenţă a guvernului privind intro­du­cerea unor noi reguli în selecţia şi ac­ti­vitatea conducătorilor de spitale. Am pu­tea asista, astfel, la o „eliberare“ a spi­talelor de sub „feudalii“ care le conduc şi dictează totul. Acum, mulţi manageri sunt şi chirurgi, şi profesori universitari, con­ducători de doctorate, rectori, lucrează şi în clinici private. Nu puţini sunt băgaţi în politică (ceea ce a permis înfeudarea lor şi mai adâncă) şi în strânsă legătură cu firme din domeniul farmaceutic sau de apa­ratură medicală.

 

Ordonanţa vine să profesionalizeze mana­gementul şi să îl transparentizeze prin or­ganizarea de concursuri, care vor fi mai apli­cate şi mai puţin restrictive, dând şan­se de promovare şi profesioniştilor mai tineri. Se încearcă separarea răspunderilor manageriale de cele medicale (deşi, aşa cum e formulată, prevederea cu pro­gra­mul de manager între 8 şi 16 e hilară, greu de aplicat şi poate chiar pernicioasă), limitarea conflictelor de interese şi tăierea legăturii ombilicale dintre directorii de spitale şi conducătorii din universităţile de profil.

 

Dacă va ajunge să se aplice (ea nu afec­tează mandatele de manager în derulare, multe sunt însă pe final), depinde în mare măsură de viziunea şi interesele viitorului parlament, care trebuie să aprobe or­do­nanţa. Va fi însă o lovitură care va zgudui sistemul controlat de câţiva oameni. De aici şi riposta şi atacurile la adresa mi­nis­trului, venite de la unii care își văd puse în pericol poziţiile, afacerile şi influenţa.

 

Este o latură absolut necesară a reformei din sănătate. Pe termen mediu şi lung, es­te nevoie de o schimbare sistemică, un nou mod de finanţare a sănătăţii. Gu­ver­nul Cioloş a adus deja în discuţie part­e­neriatul public-privat pentru construcţia de spitale. O temă care sperie, dar care va trebui dezbătută la un moment dat este oportunitatea privatizării în sănătate. Fără prejudecăţi şi fără a ţine cont că, acum cinci ani, o lege în acest sens a contribuit la căderea Guvernului Boc.  

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22