De același autor
Forțată să se retragă din zona Kievului, armata roșie a lui Putin lasă în urmă nu doar orașe în ruină, ci și sute de victime civile, ucise cu sânge rece, așa cum s-a descoperit cu oroare în Bucha. Cu mâinile legate la spate, saci pe cap și împușcați în ceafă, morții au fost lăsați pe stradă sau în curți, acolo unde i-au prins brutele. Sau au fost aruncați în gropi comune. La Irpin, rușii au violat femeile și au trecut apoi cu tancurile peste ele. În Belarus, rușii organizează bazaruri cu lucrurile furate din casele ucrainenilor.
Informațiile despre crimele de război comise de soldații lui Putin se adună și sunt îngrozitoare. Oripilează întreaga lume civilizată. Ne amintesc de cele povestite de părinții și bunicii noștri care au dat și ei piept cu „eliberatorii” în cel de-Al Doilea Război Mondial- jafuri, violuri, omoruri, adică tot ceea ce știm că s-a întâmplat de-a lungul mileniilor atunci când orașele cădeau în mâinile hoardelor invadatoare. În timp ce lumea liberă e în secolul 21 și și-a asumat ororile celor două războaie mondiale, Rusia a rămas captivă în barbariile istoriei. Și asta pentru că nu și-a recunoscut niciodată nici crimele staliniste, nici Holodomorul, nimic. Ba, mai mult, și-a rescris istoria justificându-le.
De aceea e foarte bine că, în sfârșit, întregul Occident strigă pe o singură voce: Putin e un criminal de război. Primul a făcut-o președintele american, Joe Biden, care a spus lucrurilor pe nume înainte de Bucha, Irpin și Mariupol: Putin e un măcelar care, pentru Dumnezeu!, nu mai poate rămâne la putere. A spus exact ce trebuia.
Câtă vreme măcelarul va fi la putere, pacea lumii va fi mereu într-un echilibru fragil care va depinde de un scelerat susținut de poporul său. Ne place sau nu, ăsta-i tristul adevăr, popularitatea lui Putin a ajuns la 82% după începerea invaziei. Și în fața acestui adevăr nu avem dreptul să închidem ochii și să oftăm cu gândul la prețul gazelor, cu gândul la portofel și la nivelul nostru de trai. Va trebui să mai strângem cureaua, așa cum a îndemnat Olaf Scholz, să ne gândim la cei care chiar nu au de niciunele, să mai punem în cui consumerismul și snobismul, noile filosofii de viață, și să ne concentrăm pe adevăratele valori: libertatea, generozitatea, compasiunea, căldura umană. Care, vedem, din fericire, nu au dispărut.
Barbariile din Bucha, Irpin, Mariupol sunt un punct de inflexiune în percepția Occidentului, chiar și reticenta Germanie a spus că trebuie interzise importurile de gaz din Rusia, iar Uniunea Europeană va lua în discuție introducerea de noi sancțiuni, printre care și aceasta. Cu care ar fi de acord în acest moment majoritatea statelor, cu excepția Ungariei, unde naționalist-putinistul Viktor Orbán a mai câștigat un mandat. L-a declarat pe Zelenski adversar, de unde se înțelege că e de acord cu invazia și cu masacrele de la Bucha. Cred că nu mai e loc de nuanțe, griuri sau relativisme, pentru că avem de-a face cu Răul absolut. Putin, generalii și decidenții Kremlinului trebuie trași la răspundere, aduși în fața Tribunalului Internațional, iar Rusia nu trebuie slăbită din chingile sancțiunilor economice. Tocmai pentru că trăim astfel de momente, clasa politică românească pare mai grețoasă decât oricând. La 24 de ore de la masacrul de la Bucha, după ce majoritatea liderilor vestici îl condamnaseră în cuvinte grele, președintele nostru a deschis și el gura pe Twitter. Aceleași vorbe de lemn, aceeași precauție lașă: „Imaginile de la Bucha și din alte orașe trebuie să reamintească lumii întregi că trebuie să oprim această agresiune ilegală...”. Faceți o comparație între Iohannis și Maia Sandu, care a declarat zi de doliu național în Moldova... În timp ce „imaginile” oripilau lumea, „echipa câștigătoare” din PNL era preocupată să-l mătrășească pe cel care în urmă cu șase luni reprezenta „viitorul partidului”, al țării și mapamondului: „Floorrrin Cîțu președinte”, urla răgușit și stacojiu de efort Rareș Bogdan. Cel care porcăia pe oricine cuteza să pună la îndoială competențele lui Superman a inițiat acum puciul prin care trebuie instalat la comandă generalul plagiator, omul care știe să bată din pinteni la Cotroceni, dar nu reușește să lege două vorbe cu cap, coadă și miez, atunci când vorbește liber. Fix aceiași prădători cu coloana vertebrală ca o macaroană fiartă, care au aruncat timp de jumătate de an țara în criză ca să aducă pesedeul la guvernare, i-l livrează acum pe tavă Marelui Adormit de la Cotroceni pe Ciucă. La asta moșmondesc de vreo lună, că tot e război și opinia publică nu le mai dă importanță. Ce să mai spunem de Ciolacu, care i-a cerut lui Zelenski să facă o cerere ca să vorbească în Parlament, sau despre mai marele Armatei, politrucul Vasile Dîncu, ale cărui inepții și bâlbe te fac să roșești. Cu toții, niște nevertebrate. Cât despre cvartetul de idioți utili - în frunte cu Șoșoacă și Coarnă, care s-au dus la invadator să negocieze „neutralitatea de la București”, și cărora nu cutează nimeni să le facă dosar penal, deși gestul se încadrează perfect la trădare, nu merită să discutăm. Nemernicii nu s-au adunat însă doar în Parlament, fie și dacă mă gândesc la molusca ajunsă interimar la Teatrul Național, ci și la așa-zișii artiști și intelectuali cu pretenții ale căror relativisme umplu internetul până la refuz. Deocamdată nu au curaj de mai mult, așteaptă după colț să vadă cum s-or alege apele până la urmă. Dar nu acestor nevertebrate li s-a adresat președintele Zelenski în Parlament, care, nici nu are rost să ne mirăm la câți pilangii ajung la tehnic, nu a fost în stare nici măcar să asigure o transmisie ca lumea, ci miilor de români care i-au primit și omenit pe ucrainenii goniți din casele lor de armatele lui Putin. Miilor de români care l-au dat jos pe dictatorul Ceaușescu și al căror exemplu, spune Zelenski, ar trebui urmat și de ruși. Slabe speranțe. //
