De același autor
Comasarea alegerilor și listele comune ascund în măruntaiele lor un diavol: traseismul. Liberalii îl descoperă de abia acum, deși ordonanța de urgență care îi dă drumul în lume a fost elaborată sub înaltele auspicii ale unui ministru PNL, dl Cătălin Predoiu. Constată înțelepții partidului că prevederea prin care primarii nu-și mai pierd mandatul dacă pleacă la un alt partid poate fi sinucidere pentru PNL. Dacă ar fi fost ceva mai atenți la lecțiile dure ale istoriei și ar fi învățat din experiența faimoasei OUG 55 din 2014 („Ordonanța Traseismului”), dată în vremea epocii Dragnea de sluga sa preaplecată Victor Ponta, și-ar fi adus aminte că PSD a câștigat atunci 404 primari din cei circa 530 care au migrat.
Istoria se va repeta. În ultimele săptămâni, PSD a racolat masiv de la PNL, iar operația va continua în pofida nervilor liberali și a jurămintelor de fidelitate ale social-democraților. Degeaba le bate „colegilor” obrazul Ciucă, spunând că e „o calicie fără rost”, pentru că primarii PNL văd rostul roirii spre PSD, partidul care va fi tartorul guvernării în următorii patru ani și care îi primește cu brațele larg deschise. Degeaba se jură liderii social-democrați că se vor opri din racolări, pentru că nu va fi așa, ca dovadă refuză să încheie un protocol pe subiectul ăsta. Până la urmă, așa e în familie, până la divorț, bunurile sunt comune, la partaj PNL va rămâne cu buza umflată. Liberalii de rând, cei din filiale, de abia acum se prind că manevra șefilor a fost făcută ca să le salveze acestora funcțiile, și nu partidul sau doctrina.
Dar PNL își va merita cu vârf și îndesat soarta, la câte mizerii a făcut în ultimii ani. A doua trădare, după cea din 2012, când a format USL, va fi pedepsită usturător de data aceasta. Mă îndoiesc că liberalii înțeleg dimensiunea dezamăgirii (ca să nu spun dezgustului) pe care au produs-o propriului electorat. Efectiv, toți cei care sunt liberali și antipesediști din convingere îmi spun că nu vor mai vota cu PNL, că au înghițit deja destule broaște râioase de la acest partid, care vrea acum să-i determine să pună ștampila pe PSD și pe Ciolacu. Nu știu cât de mare este acest electorat, să-i spunem radical, probabil nu mai extins de 5-7%, suficient însă ca partidul să devină un pitic insignifiant sub pulpana PSD. În fond, ceea ce se va întâmpla la aceste alegeri ar putea să fie un lucru bun pentru igiena scenei politice: se despart apele, această fantoșă va dispărea, iar apariția unui partid unic socialisto-liberal va elimina confuzia și ipocrizia, va lăsa liber culoarul de centru-dreapta.
Cât despre argumentul extremismului folosit de PSD și PNL pentru a-și justifica alianța, listele comune, comasarea, devansarea prezidențialelor, unda verde pentru traseism, acesta nu își va atinge scopul. Extremismul AUR și SOS este desigur o realitate, dar mult umflată în sondaje și în discursul public. În primul rând, cele două partide nu aveau șanse să ajungă la guvernare chiar și dacă PSD și PNL nu ar fi mers pe liste comune. Cu sau fără alianța PSD-PNL, scorul AUR și SOS va fi cam același, undeva la 20%- 25%. Cred că pe zi ce trece balonul de săpun al extremismului începe să se dezumfle, înțepat de propria inconsistență. Circul și mahalaua nu sunt suficiente, sunt totuși necesare și niște soluții realiste, nu fantasmagoriile pe care le vehiculează Simion & Șoșoacă. Suveranismul, naționalismul de grotă, filorusismul și antioccidentalismul acestora vor începe să îndepărteze tot mai mult electorat, în special dacă războiul se va apropia de granițele României. Scandalul matrimonial din familia Șoșoacă, lăsat cu excluderi din partid, dezmoșteniri și ridicări de poale-n cap, place unora, dar le repugnă altora. La fel fanfaronadele și extremismele lui Simion. Cei doi și partidele lor sunt copiile în oglinzi deformatoare ale lui Vadim Tudor și al său PRM, partid care, să nu uităm, a luat la alegerile din 2000 aproximativ 20%. A luat și apoi a dispărut în coșul de gunoi al politicii.
Simion negociază acum cu Ponta, nicio surpriză, fostul premier caută să căpușeze tot ce prinde. Auristul își aduce în ogradă tot felul de exaltați fundamentaliști, cu egoul cât Everestul și caracterul cât căcăreaza de oaie. Nu face nazuri: „Primiți-i pe toți, indiferent ce dubii aveți despre ei, ce escroci sunt, țineți-i sub monitorizare, dar primiți-i pe toți, pentru că anul acesta se termină în decembrie, nu în iunie, și avem nevoie de fiecare vot”, sună indicațiile lui Simion pentru șefii de filiale. Pare disperat. Tovarășii de drum - Ilan Laufer, Radu Ghidău - încep să-l părăsească reclamând comportamentul dictatorial al individului.
Extremismul românesc, marca Simion și Șoșoacă, are un aer caricatural pe măsura liderilor lor. Trebuie luat în serios, dar văzut la adevăratele sale dimensiuni. În paranteză fie spus, am mari semne de întrebare asupra unor sondaje de opinie în care SOS-ul lui Șoșoacă, de pildă, s-a umflat ca broasca. Nu pot să uit marile reușite ale unor institute de sondare, cărora până și exit-poll-urile le ieșeau pe invers.
Nu putem sta impasibili în fața extremismului, dar mult mai periculos mi se pare partidul-stat PSD-PNL, care se pregătește să acapareze România. //
