Casta bugetarilor privilegiati

Parlamentarii si magistratii, sefii agen­tiilor nationale si functionarii guvernamen­tali sunt categorii privilegiate in­­tr-o Roma­nie in care dublarea salariilor profesorilor nu doar ca devine chestiune consti­tu­tio­na­la, dar creeaza si pe­ricolul recesiunii. Nu numai salariile si pensiile ii fac, ca in Orwell, mai egali decat altii, ci si tot felul de alte be­ne­ficii, incepand cu masini, case speciale de sanatate, in­demnizatii, spo­ruri, chirii platite din bani publici sau con­ce­dii mai lungi decat ale altor muritori, pana la diur­ne­le pentru deplasari, evi­dent, cu avionul, si posibilitatea de a cu­mu­la pensia cu salariul. Veniturile aces­tor caste au fost marite fie prin votul par­la­mentului, fie prin justitie, sau, cazul agen­tiilor si al autoritatilor nationale, prin or­do­nante de guvern. Asa se face ca, in ulti­mii doi ani, sa­la­riile privilegiatilor bugetari s-au triplat legal, unele ajun­gand la sume fabuloase, chiar si intr-o economie care du­­duia in asteptarea crizei financiare mon­diale.

Pe furis, in spatele usilor inchise, pe ul­timii metri ai man­datului, parlamentarii si-au asigurat batranetile, nea­mu­rile, dar si confortul si bunastarea in viitoarea le­gis­la­tu­ra. Exact in ziua (24 septembrie) in care presedintele Traian Basescu isi tinea dis­cursul in parlament, con­du­ce­­rea celor doua Camere s-a adunat in cerc restrans si a vo­­tat in uninanimitate, cum altfel, ma­jo­rarea cu 20% a pen­­siilor. Hotararea a de­venit, in doar cateva zile, inata­ca­bi­­la, de­oa­rece a fost publicata rapid in Monitorul Oficial.

Afacerea ii avantajeaza pe toti par­la­mentarii, minimul cresterii fiind de 300-400 de lei, dar in special pe cei cu mai multe mandate si detinatori ai mai multor functii. Cam­pionii majorarilor sunt, evident, pre­sedintii celor doua Camere, vicepre­se­din­tii si sefii diferitelor comisii.

Astfel, pensia lui Nicolae Vacaroiu creste de la 5.230 lei la 7.644, a lui Bog­dan Olteanu de la 3.139 la 4.585 lei. La fel, pensiile vicepresedintilor Senatu­lui, Cor­neliu Vadim Tudor si Doru Ioan Taracila, se ma­jo­rea­za de la 5.232 la 6.497 lei. Favorizati sunt si parla­men­tarii cu mai multe mandate, cum sunt Teo­dor Me­lescanu, a carui pensie cres­te de la 4.185 la 5.197 lei, Vasile Blaga, aflat la al treilea mandat, care va avea o pensie de 5.595 lei in loc de una de 5.232 lei.

O pensie si mai multe salarii

Pentru parlamentarii aflati in pragul pen­sionarii, 67 la nu­mar, modificarea este mana cereasca si le asigura ba­tra­neti de nabab. Acest lucru din cauza ca prevederea po­trivit careia "pensia de par­lamentar nu se acorda si­multan cu in­demnizatia", a fost abrogata.

In felul acesta, un viitor parlamentar ajuns la onora­bi­la varsta de 63 de ani poate beneficia atat de pensie, cat si de sa­lariul de parlamentar. Ambele marite, evi­dent.

Din cei 67 de pensionabili, 20 si-au anuntat deja in­tentia de a recandida. In cazul in care ei vor fi rea­lesi, ei pot ajunge sa castige intre 11.000 lei si 14.000 lei. Pe lista acestor favoriti se afla, printre altii, Adrian Paunescu (PSD), Serban Mihailescu (PSD), Raz­­van Theodorescu (PSD), Sergiu Nico­laes­cu (PSD), Dragos Ujeniuc (PNL) sau Gheorghe Gabor (UDMR).

In situatia in care, de exemplu, Ni­colae Vacaroiu, Corneliu Vadim Tudor sau Teodor Melescanu vor fi realesi in parlament si vor detine si in viitoarea le­gis­la­tura functiile de acum, ei vor pu­tea sa se pen­sio­neze, deoarece au atins limita legala de varsta, ur­mand sa aiba venituri intre 14.619 lei si 16.461 lei.

Cine-mparte parte-si face: parlamentarii-profesori la stat

In afara de vanatoarea populisto-de­ma­gogica pentru vo­turi, majorarea cu 50% a salariilor profesorilor are si o ex­pli­catie extrem de pragmatica: buzunarul par­lamen­ta­ri­lor, pe care noile mariri il um­fla semnificativ. 64 de alesi ai neamului fac naveta (sau ar trebui s-o faca) intre par­­lament si facultatile la care predau. Cum multe dintre ele sunt de stat, alesii sunt beneficiari directi ai majorarii sa­lariale pe care au votat-o.

Cei 48 de deputati care practica pro­fe­so­ratul uni­ver­si­tar au castigat anul trecut, po­trivit unui cotidian central, 1.754.559 lei, iar cei 16 senatori-profesori au cu­mu­lat din activitatile didactice 790.294 lei.

Recordul absolut in materie il detine se­natoarea PRM Vergina Vedinas, care preda dreptul la sase fa­cul­tati, inclusiv Uni­versitatea din Bucuresti, de pe urma ca­ro­ra a incasat anul trecut de doua ori mai mult decat din salariul de par­la­men­tar. Social-democratul Alexandrul Atha­na­siu, profesor de drept la Universitatea din Bucu­resti, ar putea beneficia, de exem­plu, de un spor salarial de 5.145 lei pe luna, castigand in 2008 cu 61.748 lei mai mult decat in 2007. La fel, Adrian Nas­ta­se, profesor la Fa­cultatea de Drept din Bu­curesti, Ecaterina Andro­nes­cu, rector al Politehnicii Bucuresti, Mircea Ifrim (PRM), de­can al Facultatii de Medicina si Farmacie din Ora­dea, sau Razvan Theo­dorescu, profesor la Facultatea de Arte.

Rasfat de magistrat

Stapani pe lege, dar si pe dosarele uno­ra dintre par­la­mentari, magistratii s-au transformat, incetul cu in­­ce­tul, intr-o ca­te­go­rie privilegiata. Multe dintre privilegii le-au castigat chiar in instante, altele prin votul alesilor nea­mu­lui. Recent, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca ma­gis­tra­­tii pot primi salariile indexate cu 50%, inclu­siv sumele restante pe ultimii trei ani, suma ce se ridica la 250 de milioane de euro.

Ca si parlamentarii, magistratii pot fi mentinuti in func­tie si dupa implinirea var­stei de pensionare, iar cu acor­dul CSM pot profesa pana la 70 de ani. Cat pri­ves­te pen­sio­narea, aceasta va fi ferita de ori­ce privatiune, tinand cont ca Senatul a vo­tat ca acestia sa aiba o pensie in cuan­tum de 80% din salariul brut pe ultima lu­na de acti­vi­tate, plus sporurile aferente. Mai mult, personalul auxi­liar, adica gre­fie­rii, statisticienii, documentaristii, arhi­va­rii, re­gistratorii si specialistii IT, au si ei ace­leasi drepturi.

Favorurile nu se opresc insa aici, ma­gis­tratii au asi­gu­rari de "risc profesional", sporuri de 40% pentru dosa­re­le de corup­tie, chirii platite de stat, gratuitati pe mijloa­ce­le de transport, asigurari de sanatate pen­tru toata familia.

Diferenta fata de multi alti bugetari o fac insa sa­la­riile. In momentul in care CSM a publicat situatia ma­gis­tra­tilor care nu si-au depus declaratiile de avere, a reie­sit ca cei din conducerea principalelor structuri judiciare aveau venituri de mii de euro lunar.

Cel mai bine platit este judecatorul Nicolae Popa, pre­sedintele Inaltei Curti, care a avut in 2007 un salariu lu­nar de 6.489 euro, urmat fiind de sefa CSM, Lidia Bar­bu­les­cu, al carei venit s-a ridicat la 4.797 euro/luna; Ga­brie­la Barsan, sefa sectiei de Contencios Administrativ de la ICCJ, a castigat 4.497 euro, Florin Cos­ti­niu, seful Sectiei Civile, 4.485 euro, Livia Doina Stanciu, sefa Sectiei Pe­na­le, 4.100 euro.

Borcanul cu miere de la guvern

Agentiile nationale, aflate in subor­di­nea guvernului, sunt un borcan cu miere din care se infrupta sute de an­ga­jati, multi dintre ei fiind asa-numita clientela po­litica. Unele agentii, in numar de 22, in­­tre care faimoasele Agentia Nationala in Domeniul Energiei, Autoritatea Na­tio­na­la pentru Resurse Minerale, Inspec­to­ra­tul in Con­structii sau AVAS, se afla in sub­ordinea directa a Can­celariei primului mi­nistru, potrivit unei ordonante date in pri­mavara lui 2007.

Asa cum a dezvaluit mass-media, sa­la­riile sefilor aces­tor agentii sfideaza bu­nul simt, depasind uneori 10.000 de euro, cum este cazul lui Teodor Atanasiu, pre­se­­dintele AVAS, care are un venit de 12.247 euro, sau cel al Danielei Lulache, sefa Fondului Proprietatea, care cas­tiga 17.500 euro pe luna. Nu doar sefimea, ci si sim­plii angajati ai deconcentratelor au ve­nituri de invidiat in raport cu restul bu­ge­tarilor, tinand cont ca, printr-o or­do­nan­­­ta din 2007, salariile acestora sunt 20% din cele ale con­ducerii. La toate acestea se adauga sporurile, indem­ni­zatiile si alte be­neficii, in primul rand consiliile de ad­mi­nis­­tratie.

Privilegii parlamentari

- pensia se calculeaza in functie de venitul brut realizat in ultima luna, plus sporurile - cresterea este de la 6.994 lei la 8.817;

- pensia se poate cumula cu veniturile realizate din salariul de parlamentar sau alte salarii;

- pensia creste in functie de numarul de mandate - 3.357 de lei pentru un mandat, 5.595 pentru trei;

- pensia se mareste in functie de numarul de functii detinute in parlament - de exemplu, Nicolae Vacaroiu detine 135 de functii si pensia sa creste de la 5.230 lei la 7.644 lei;

- pensii speciale de urmas;

- cazare la hotel sau 2.500 lei chirie, chiar si pentru aceia care detin case in Bucuresti;

- masina de serviciu, sofer si 9,5 litri de benzina gratuita la suta de kilometri, chiar si in timpul vacantei;

- fond de 307 milioane lei vechi pentru activitatea in circumscriptie;

- facilitati la toate mijloacele de transport, vapor, avion, tren clasa I;

- abonament la telefonul mobil.

Privilegii magistrati

- pensia de 80% din salariul lunar brut, plus sporurile din ultima luna de activitate;

- isi pot continua activitatea pana la varsta de 70 de ani, cu avizul CSM;

- plata salariilor indexate cu 50% pe ultimii trei ani - suma totala se ridica la un sfert de miliard de euro;

- concediu de 35 zile pe an;

- spor de 40% pentru dosarele de coruptie si crima organizata;

- casa speciala de sanatate, servicii medicale gratuite pentru intreaga familie;

- 50% spor de risc profesional si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizatia bruta lunara;

- sase calatorii gratuite pe an, indiferent de mijlocul de transport;

- cei care au lucrat 20 de ani neintrerupt in magistratura, primesc la iesirea la pensie 7 salarii brute.

Privilegii bugetari din autoritatile nationale

- salariul de baza de 6.895 lei;

- 50% indemnizatie de conducere;

- sporuri de 15% pentru vechime in munca, 15% confidentialitate, 15% tehnicitate si 15% fidelitate;

- ore suplimentare platite cu 150% din salariu;

- tichete de masa;

- premiu anual echivalent cu salariul si prime de Pasti si Craciun intre 1.400 si 1.500 lei;

- al 13 salariu si prima de vacanta de 1.500 lei;

- salariu integral pentru cresterea copiilor pe o perioada de doi ani;

- cresa platita integral.

Cum a cointeresat guvernul caracatita consiliilor de administratie

Scandalul veniturilor uriase ale sefilor agentiilor si autoritatilor aflate in subor­di­nea guvernului scoate la iveala, exact in prag de campanie electorala, modul in care clientela politica si de afaceri se adapa din banul public sub acoperirea legii. Traditionalei "Aga si Spaga", pro­mo­vata de cabinetul Nastase, i s-au adaugat, in guvernarea Tariceanu, con­si­liile de administratie si de privatizare si, mai ales, posibilitatea ca sefimea din de­concentrate sa-si poata stabili singura sa­lariile. Daca, in 2001, exista obliga­ti­vi­ta­tea ca salariile directorilor din compa­nii­le de stat sa fie cel mult egale cu cele ale secretarilor de stat, premierul Tari­cea­nu a eliminat interdictia, in 2008, prin­tr-o ordonanta de urgenta care prevedea ca salariile vor fi stabilite de consiliile de ad­ministratie. Cu alte cuvinte, premierul, care acum cere anchete, este de fapt cel care a dat unda verde acestor salarii. To­tul a inceput in momentul in care PD a fost scos de la guvernare si premierul a emis Ordonanta 22 din 23 aprilie 2007, care, pe de o parte, trecea 22 de agentii in subordinea directa a Cance­la­ri­ei primului ministru, altele in subordinea Secretariatului general, iar pe de alta, in­ven­ta noi agentii. Un an mai tarziu, sub mo­tivatia ca salariile managerilor din com­paniile de stat trebuie unificate cu cele din companiile private, a urmat ordo­nan­ta prin care consiliile de administratie erau cele care stabileau veniturile direc­to­rilor. Cum membrii acestora aveau in­dem­nizatii de 20% din salariul direc­to­ru­lui, interesul ca acesta sa fie cat mai ma­re este evident.

Asa cum a scris Cotidianul in editia de luni, 13 octombrie, salariile directo­ri­lor au crescut cu un indice intre 100 si 200%, la care se adauga diverse spo­ruri, care, practic, tripleaza salariul de ba­za, primele, salariile compensatorii si tot felul de alte beneficii. Salariul anual al liberalului Dorel Oros, directorul Rom­silva, numit in functie in luna august, este de 200.000 de euro, iar membrii Con­siliului de Administratie, cei care i-au stabilit venitul, incaseaza 6.000 de lei lu­nar. Mai exact, dupa cum scrie Coti­dia­nul, bugetul regiei este grevat anual cu su­ma de 1.370 lei doar pentru zece oa­meni. Un alt director, Dan Mihai Toader, de la compania Posta Romana, a primit de la Consiliul de Administratie un sala­riu de 20.000 de lei/luna, la care se adau­­ga sporurile, iar Dorin Debuceanu, direc­to­rul companiei de Drumuri, datorita or­do­nantei, sare de la 11.000 la 16.000 lei. Acestea sunt doar cateva exemple.

Si pentru ca toate trebuie sa poarte un nume, acesta este clientela politica din care sunt compuse consiliile de ad­mi­nistratie. Gaselnita nu este noua, doar ca acum astfel de sinecuri sunt mult mai bine remunerate decat inainte. De la mi­nistri, secretari de stat, consilieri perso­nali, prieteni de afaceri sau de bauta, pur­tatori de cuvant sau persoanje din ad­ministratia locala, aproape toata suflarea guvernamentala sau cea in relatie cu puterea face parte din cate un consiliu de administratie. Reteaua consiliilor de ad­ministratie aminteste de cea a fir­me­lor-caracatita detinute de unii oameni de afaceri. Firul rosu al cumetriilor si inte­re­se­lor de gasca se taraste de la un consi­liu la altul, de la o companie de stat la alta. In felul acesta, fiecare e interesat sa stabileasca salarii cat mai mari pentru se­ful si colegul dintr-un alt consiliu de ad­mi­nistratie, pe principiul ca, la randul lui, va fi ajutat. Gaselnita cabinetului Taricea­nu este ca a gasit formula de a coin­te­re­sa intreaga clientela politica, incolonata la banul public.

Top salarii

1. T. Atanasiu, presedinte AVAS: 12.247 euro/luna

2. V. Eros, comisar CNVM: 9.235 euro/luna

3. P. Miclaus, vicepresedinte CNVM: 8.619 euro/luna

4. G. Anghelache, vicepresedinte CNVM: 8.246 euro/luna

5. E. Negoita, vicepresedinte CNVM: 7.941 euro/luna

CA de la Posta Romana

Dan Mihai Toader, presedinte; Gri­go­re Barna; Victor Pânzaru, administrator CNPR; Szabolcs Olosz, sef de cabinet al ministrului MCTI; Ionut Negrescu, ad­mi­nistrator CNPR; Vasile Florea, di­rec­tor economic MCTI; Mihai Constantin Hura; Cristian Nicolae Stoina, director exe­cutiv al Fiscului Bucuresti; Monica Gan­diciou

CA de la Romsilva

Dorel Oros, presedinte (director ge­ne­ral Romsilva); Gelu Diaconu (vice­pre­se­dinte ANAF, reprezentantul Ministe­ru­lui Finantelor); Ciprian Pahontu (repre­zen­tantul Ministerului Agriculturii); Cos­min Popescu (reprezentantul Ministe­ru­lui Mediului); Calin-Bogdan Gaurean (re­prezentantul Ministerului Justitiei); Vic­tor Pacurar (reprezentantul Facultatii de Silvicultura si Exploatari Forestiere Bra­sov); Adrian Panait (economist); Maria Cristina Manda (jurist, este con­si­lier al ministrului de Interne, mai este mem­bru în CA Comicex si în Consiliul de Supraveghere AVAS); Gabor Imre (spe­cialist)