Ce rele ne mai așteaptă

Cu cât amenințarea AUR devine mai serioasă, cu atât PSD devine mai frecventabil. Istoria din anul 2000 se poate repeta, își fac socoteala strategii PSD.

Andreea Pora 11.01.2022

De același autor

De acest nou început de an am auzit cam o singură urare, o singură speranță, aproape colectivă: să fie mai bun decât celălalt. Suna ca o rugăminte. Normal. 2021 a fost un coșmar pe care cei mai mulți ar vrea să-l uite. Iar dacă nu se poate, măcar să nu-l repete. Degeaba, slabe speranțe. După cum s-au așezat astrele și cărțile, sunt „șanse” mari să fie cel puțin la fel de rău.

Omicronul a prins viteză încă din primele zile, iar specialiștii guvernului, în frunte cu Alexandru Rafila, ne anunță că „țara noastră se află pe unul din cele mai rapide trenduri de creștere din Europa, situându-se pe locul doi sau trei din clasament”. Chestie de tradiție! În clasamentele negre, România e mereu fruntea. Tot Rafila, care se comportă ca și cum ar fi analist TV și nu ministrul unui partid care domină coaliția și țara, spune că certificatul verde, chiar dacă va fi aprobat va veni prea târziu, pentru că „vom fi în zona de descreștere”. Cum va arăta zona aia, cu câți morți și secții de ATI gemând de bolnavi, e încă un mister pe care îl vom desluși din mers. Oricum, consecințele nu și le va asuma nimeni. Ghinion! Dar AUR poate fi mulțumit, populiștii, antivacciniștii și suveraniștii lor sunt frați de cruce cu cei de la PSD și PNL, așa că certificatul verde are șanse slabe să fie votat în parlament. Europenii, niște fraieri și niște antidemocrați, care calcă drepturile cetățeanului în picioare, nu ca noi, care preferăm să călcăm pe cadavre, așa cum am făcut în valul patru.

Surprinzător este că pesediștii acționează de parcă nu ar vrea ca pandemia să se termine mai repede, ca să ne putem întoarce la „normalitate”, după cum repetă papagalicește încercând, vezi Doamne, să convingă oamenii să respecte măsurile și să se vaccineze, acționează ca și cum nu ar fi evident că de situație profită, umflându-se în sondaje, AUR. Interesul politic ar impune PSD să se facă luntre și punte să pună capăt pandemiei până nu îi racolează Simion și ai lui o halcă și mai groasă din electorat. Căci, să fim serioși, electoratul vadimist și otevist și-a găsit debușeul la PSD în lipsă de altceva, iar acum, după oferta de nerefuzat a AUR, s-a reorientat. Ca să nu mai discutăm că pandemia, facturile și scăderea nivelului de trai au lovit cu precădere bazinul electoral pesedist, care a găsit în Șoșoacă și Simion răspunsul la marile lui întrebări existențiale. Pe de altă parte, cu cât amenințarea AUR devine mai serioasă, cu atât PSD devine mai frecventabil. Istoria din anul 2000 se poate repeta, își fac socoteala strategii PSD.

Tot începutul de an ne-a arătat că trebuie să abandonăm orice speranță în ce privește guvernarea. Va fi la fel de proastă, lașă și incompetentă ca precedenta, deși nu are niciun motiv. Cu o majoritate de două treimi în parlament și-ar putea permite să ia decizii nepopulare, să pună profesioniști în posturile-cheie și nu clientelă de partid, să dea legi care să miște lucrurile. Adică să se preocupe de „interesul național”, așa cum au motivat PSD și PNL alianța peste capul și votul electoratului, și nu de umflat portofelele și de îmbuibat acoliții cu contracte de la stat. Cele mai bune dovezi ale traseului pe care vor merge treburile sunt numirile de secretari de stat făcute de PSD. O garnitură de politruci, habarniști, fripturiști și antireformiști sadea reciclați din vremea lui Dragnea, în frunte cu Ottó Szép la Ministerul Justiției, individ care s-a remarcat prin cererea de pedepsire a magistraților care protestau față de masacrarea legilor justiției, cu eternul Mădălin Voicu și chimista Cristina Nedelcu la Cultură sau cu Stelian Mîndrescu la Transporturi. Presa e plină de exemple care de care mai strigătoare la cer. Aceștia pălesc desigur în fața somităților din guvern sub comanda cărora va defila generalul Ciucă, premierul care nu suflă în front. Și de ce ar face-o, din moment ce însuși Vasile Dîncu spune că alianța PSD-PNL va rezista până în 2024, ba chiar ar putea candida împreună la alegeri. N-ar fi cine știe ce surpriză, ținând cont de afinitățile celor două partide. S-ar limpezi apele în sfârșit, ca să nu mai voteze electoratul PNL și să iasă din căciulă PSD.

Cea mai urgisită se anunță a fi tot educația, care va ajunge anul acesta și mai analfabetă funcțional. Așa cum arată tradiția românească, întotdeauna e loc de mai rău. Mai ales cu un ministru ca Sorin Cîmpeanu. Dacă intenționa să-și îngroape cu fanfară și slave de tun România Educată, Iohannis nu putea face o alegere mai nimerită decât Cîmpeanu. Pătruns de importanța funcției, ministrul needucației naționale este întruchiparea activistului de partid comunist reciclat de partidele postrevoluționare. Veșnica poziție a ghiocelului nu i-a deformat coloana vertebrală și platitudinile în spatele cărora se ascunde nu-i știrbesc stima de sine. E mulțumit că nu face nimic și nimeni nu-i cere socoteală. În tot cazul, nu șeful său Iohannis. Căci așa se întâmplă cu personajele fără principii, valori și fără personalitate, cocoțate în copac.

Dacă nu vor fi proteste de stradă generate de incitările AUR și de nemulțumirea populației față de tăvălugul scumpirilor, va fi un an al stagnării. Dacă nu, s-ar putea ca alianța să fie măturată de la putere mai repede decât prorocește Dîncu. Asta, pentru că PSD nu știe să gestioneze crizele decât prin violență, iar PNL e ros pe dinăuntru de viermele dihoniei. În ceea ce-l privește pe Iohannis, e de prea mult timp mână moartă ca să mai conteze. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22