De același autor
Traian Băsescu nu a vrut să rateze momentul victoriei asupra lui însuşi. Şi asupra viitorului prezidenţiabil Ungureanu, până una-alta, doar prim-ministru pus să schimbe imaginea.
Ca şi familiile, dragele de salarii trebuie să se reîntregească. Pe degetul subţiat de austeritate şi rate neplătite ar intra la fix ineluşul de cununie al celor 16% reîntregitoare. Şi asta urgent, că vin alegerile. Cum au venit şi în 2008, când Guvernul Tăriceanu a mărit pensiile şi salariile. Se ştie. Scopul electoral scuză toate mijloacele, iar experienţa spune că sacoşa, mobilul şi kilul de zahăr nu pot compensa mita dată cu legea şi ordonanţa. Până aici, nimic nou sub soare. Nou ar putea fi cum din inchizitor al austerităţii, cerber al stabilităţii şi apostol al responsabilităţii bugetare te transformi în vestitor al populismului şi cârmaci al sarabandei electorale. Nu are rost să enumerăm declaraţiile date de preşedinte acum 1 an, 6 luni, 4 sau 2 luni („Nu ai cum să mergi cu revenirea integrală la salariile din 2010 când încă ai excedent de 200.000 de salariaţi“, „Eu nu am identificat în buget un loc din care să tăiem şi să dăm bani“), sau să spunem că între timp nici nu au fost identificate resursele, nici restructurarea bugetarilor nu a fost dusă până la capăt, nici evaziunea n-a scăzut şi nici fondurile europene nu s-au revărsat asupra noastră. Nu are rost, pentru că e voba de aceeaşi mizerabilă logică electorală care ne face felul o dată la vreo 2 ani.
Dar, probabil, Traian Băsescu nu a vrut să rateze momentul victoriei asupra lui însuşi. Şi asupra viitorului prezidenţiabil Ungureanu, până una-alta, doar prim-ministru pus să schimbe imaginea. A PDL, nu a lui. Cum s-ar zice, Băsescu a dat, ca şi la precedentul anunţ cu tăierile de 25%, două lovituri cu o singură mişcare. Şi-a distrus propria credibilitate în ochii celor puţini care au înţeles şi acceptat orientarea politicii sale economice, dar şi pe a lui Ungureanu, a cărui aură de independenţă s-a ecranat. Nu s-a stins încă de tot, dar nici mult nu mai are. Sarcinile trasate de preşedinte, salariile mărite de la 1 ale lunii alegerilor locale şi fondurile europene ca se le susţină (gurile rele zic că şi banii din privatizările programate pe anul acesta tot drumul salarial îl vor lua), nu au încă aprobarea FMI şi a BM, maeştrii spirituali ai deficitului. Dacă n-o vor avea, cui va da ascultare Ungureanu?
Deocamdată, din pinteni la comanda prezidenţială au bătut încântaţi PDL şi UNPR, care explică reîntregirea pe înţelesul tuturor bugetarilor votanţi, dar şi, să vezi şi să nu crezi, USL. Cum era de aşteptat, nici dinspre partea asta lucrurile nu sunt mai puţin descurajatoare. Dar cui îi ţine asta de cald? Luat pe nepregătite, Ponta a zis că se întoarce în parlament împreună cu întreg cortegiul de grevişti donatori ca să voteze măririle, dar când a înţeles despre ce-i vorba a plusat şi cu CAS. Şi ca să fie lucrurile mai clare, a plusat şi cu reafirmarea unităţii de monolit a USL, acţiune programată pentru săptămâna viitoare, ca răspuns la avertismentul prezidenţial că fără 50% plus 1 nu vede guvernarea. Chestia se joacă tare, cu o majoritate USL nici Băsescu nu-şi termină mandatul.
După cum arată aşezarea taberelor în tranşee, profeţia lui Dan Grigore că vom asista la cea mai mizerabilă campanie electorală din ultimii 22 de ani (noi, naivii, am zis că aia din 2009 a fost cea mai cea) are şanse mari să se îndeplinească. De altfel, însuşi Antonescu ne-a anunţat-o în limbajul urii fără frontierele de bun-simţ: „Ne vom bate cu ei aşa cum te baţi cu un duşman şi îi vom nimici. Vom elibera această ţară de ei“. Până când va sosi însă Crin în fruntea armatei eliberatoare, PDL este pus să lege UDMR de glia coaliţiei cu o ordonanţă de înfiinţare a Facultăţii de Medicină în limba maghiară (de ce nu una şi în roma?) la Târgu Mureş. O va face, deşi grosul PDL spune „nu, nu, nu“, că vom pierde şi Ardealul, după Moldova şi Ţara Românească!
În timp ce PDL numără voturile reîntregite ale bugetarilor, Adrian Năstase trebuie să înceapă numărătoarea inversă a găinilor după articolul din România liberă. Reporterii ziarului au descoperit că, de prin 2009, la ferma de la Cornu nici urmă de găini, deci nici ouăle nu ies la socoteală. În schimb, în declaraţia de avere, Năstase scrie că a câştigat, în ultimii doi ani, vreo 150 de mii de euro din vânzarea ouălor de la Cornu. Ca să vezi ce înseamnă un îndemn nepotrivit la momentul nepotrivit şi mai ales în locul nepotrivit! Din păcate pentru Năstase, dilema încă n-a fost rezolvată, căci, nu-i aşa, unde nu-s găini, nu-s nici ouă. Situaţie în care nici ANI, nici DNA nu au prea multă treabă. Vai, lecţia mătuşii Tamara a fost în van! //
