De ce se ofileşte tandemul PNL-Iohannis

Dacă liberalii nu încep să producă lideri, candidați viabili, politici publice și de alianță, dacă vor miza - greșit, iată -, că PSD se erodează din cauza scandalurilor de corupție, vor pierde pe mâna lor. Exact cum a pățit și PSD acum un an.

La aproape un an de la câștigarea alege­rilor prezidențiale cu un scor zdrobitor ce anunța vremuri vitrege pentru PSD, iată că lucrurile iau pe zi ce trece o întorsătură tot mai neplăcută taman pen­tru foștii învingători. Ultimul sondaj INCSOP  ara­­tă, e drept, că prin­cipalii ac­­tori politici se bat pentru pu­tere: PNL - 42%, PSD - 35%, dar ceea ce urmează în josul graficului cu pro­cente ar trebui să fie o te­mă de meditație profundă pen­tru liderii liberali. UNPR-ul generalului Oprea, măsurat separat prima oară, ar obține 5,1%, iar ALDE, chestia moș­mondită de Tăriceanu, 2,6%. Altfel spus, stânga are un scor de 42,6%, puțin peste „marele PNL“. Fotografia mo­men­tu­lui nu arată prea bine și pentru că în ea se vede că PNL scade, Iohannis scade și el, po­litica lucrului prost își arată deja cor­ni­țele, iar celelalte partide de pe dreapta - PMP și M10 - bat voios pasul pe loc.

Problema de fond, cea care ar trebui să-i împungă în coaste pe liberali, este cea a motivelor pentru care s-a ajuns aici. Și nu oricum, nu aiurea în vremi de restriște, ci într-una dintre cele mai propice con­junc­turi pentru opoziție: dezlănțuire de ură îm­potriva lui Ponta și a PSD la alegeri, scan­daluri de corupție cât casa, cei doi pe­nali care tronează simbolic la vârful par­ti­dului și al guvernului, bâlbe de tot soiul, da­că ne gândim doar la fiscalitate. În sfâr­șit, deși au existat toate ingredientele ca opo­ziția să înflorească, nu a reușit să ca­pi­talizeze mai nimic. Ba din contra. De ce? În primul rând, pentru că vechii liberali au evitat o bună perioadă de timp să atace PSD pe problemele esențiale care vizează agenda cetățeanului, fiind tributari con­vie­țuirii din USL. Nu degeaba tot repetă Ponta „USL tră­iește“, strategia a blocat ac­țiunile PNL și a insuflat elec­toratului ideea că ve­chile legături nu au fost rup­te complet. În al doilea, din cauza filozofiei „con­sen­sului“ venită dinspre Co­troceni și a delimitării os­tentative și fără suficient dis­cernământ de modelul Băsescu. Astfel, pas cu pas, teoria blatului a prins con­sis­tență. Nu în ultimul rând, opinia mea este că, de fapt, aici e marea problemă, lipsa unui leadership și a unor nume noi și credibile, nu poți să faci opoziție proactivă cu aceleași figuri ofilite și controversate din vremea USL.

Mai grav este că liberalii par să ignore do­uă lucruri: importanța alegerilor din Bu­cu­rești și politica alianțelor. Modul dezas­truos în care PNL a gestionat cazurile de co­rupție Oprescu și Apa Nova arată fie ne­păsare, fie vinovăție. Blatul făcut cu PSD pentru instalarea interimarului de la UNPR și inexistența unor politici coerente pen­tru abordarea acestor alegeri - vitale ca semnal pentru cele parlamentare - sunt un mare semn de întrebare. Pur și sim­plu, numele aruncate în joc pentru primăria generală sunt de tot râsul, dacă ar fi să mă refer doar la favoritul Bușoi, domnul mic cu contul mare. Chiar să nu fie în PNL ni­ciun candidat care să ofere măcar garanția onestității, dacă nu altceva? Chiar nu pri­cep liberalii că, după episoadele Oprescu, Chi­liman, Moisescu, Vanghelie și Apa No­va, tema campaniei va fi corupția și că, da­că nu ai un candidat dincolo de orice du­biu, din afara sistemului, nu ai nicio șansă?

Plus că probabila intrare în cursă a lui Tra­ian Băsescu va complica și mai mult lu­cru­rile. Nu cred că fostul președinte are șanse re­ale să câștige, cu toată penuria de can­di­dați și de credibilitate pe care o vedem în jur. Este grevat de prea multe scandaluri, une­le dintre ele – mă gândesc la diferite re­trocedări și la casa din Mihăileanu – chiar din perioada în care era primar, al­tele legate de Udrea și de corupția din ju­ru-i, care urmează să se lămurească în ins­tanță. Sigur, cu instinctul său de neegalat a prins și împins valul xenofob generat de refugiați, normal că are un culoar fa­vo­ra­bil. Dar nu e suficient ca să câștige, doar va încurca lucrurile. Voturile pe dreapta se vor împărți (iarăși!) între PNL, Nicușor Dan (care are șanse bune să obțină un scor mare, nu cred că liberalii vor avea suficientă minte să-l susțină, vor dori un soldățoi de partid, chiar dacă fără șanse), Băsescu și, de ce nu, un candidat din par­tea M10. PSD și sateliții nu vor mișca în frontul Dragnea și vor avea doar un singur candidat. Fiind alegeri într-un singur tur, va câștiga cel care va avea scorul cel mai mare, chiar dacă acesta nu va sări de 25%, să zicem. Nu e greu de ghicit cine va profita din diviziunea voturilor de pe dreapta: PSD. Să nu uităm prezidențialele, primul tur a fost câștigat fără drept de apel de Ponta exact din acest motiv.

Și aici ajungem la politica de alianțe a PNL. Spre deosebire de PSD, care are doi sateliți garantați în orbita sa - UNPR și ALDE -, liberalii nu dau semne că vor și pot să iasă din izolare. Nu e simplu, e ade­vărat, pentru că PNL nu se poate îndrepta decât spre PMP și M10. Partidul lui Bă­sescu nu urmărește, ca și la europar­la­mentare și prezidențialele din 2014, decât să smulgă cât mai multe hălci din fostul PD și să-l discrediteze pe Iohannis (nu spun că unele atacuri nu sunt justificate). O apropiere între PNL și Băsescu este deci extrem de complicată, dacă nu chiar im­po­si­bilă. În schimb, cu M10, lucrurile ar fi mai simple, pentru că Macovei, chiar dacă nu este entuziasmată de președinte și PNL, pe bună dreptate!, va pune înainte interesul blocării PSD, cum a mai făcut, de altfel.

Un lucru e clar, dacă liberalii nu încep să pro­ducă lideri, candidați viabili, politici pu­blice și de alianță, dacă vor miza - gre­șit, iată -, că PSD se erodează din cauza scan­dalurilor de corupție, vor pierde pe mâna lor. Exact cum a pățit și PSD acum un an.