De mana cui moare CNSAS ?

Restauratia a invins, traiasca Securitatea!

Amputat, discreditat, pus la stalpul infamiei, chiar si de cei care in 1999 s-au batut pentru infiintarea lui, tras pe linie moarta si resuscitat pe jumatate, CNSAS con­ti­nua sa fie in mijlocul disputelor politice. De ce? O Lege a lustratiei nu va exista, deconspirarile sunt greoaie, iar ver­dictele aproape imposibil de obtinut in instanta, in con­ditiile actualei legislatii. Opinia publica, asa cum o arata sondajele, este aproape indiferenta la chestiune, deci alegerile nu vor fi afectate. Atunci? Judecand dupa pro­cesele aflate pe rol - Dan Voiculescu, Rodica Sta­no­iu, diversi magistrati cu functii si inalti ierarhi -, CNSAS tre­buie pedepsit pentru deranjul adus securistilor si tur­na­torilor si anihilat, ca masura de prevedere ca do­sa­ria­da nu se va mai repeta niciodata. Pe fond, este vorba de vic­toria restauratiei la care asistam.

Situatia din acest moment a CNSAS trebuie analizata pe doua paliere. Primul este cel al tentativei lui Voi­cu­les­cu-Felix de a omori si Ordonanta de urgenta a guver­nu­lui. Al doilea, cel al modificarilor care se aduc Ordonantei la Senat.

Voiculescu taraste din nou CNSAS la Curtea Constitutionala

Saptamana trecuta, avocatii liderului PC au obtinut o noua victorie in lupta pentru ingroparea dosarului clien­tu­lui lor, dar si in razboiul de lunga durata cu CNSAS. Pe de o parte, au reusit sa suspende procesul pe un ter­men nedeterminat, pe de alta, arunca din nou CNSAS in ghearele Curtii Constitutionale. Exceptia invocata se re­fe­ra la articolul 34 din Ordonanta, care ar intra in conflict cu 5 articole din Constitutie ( 21, 24, 53, 124 si 126), din care unele au facut obiectul si primei contestari, fiind ac­cep­tate de Curte. Mai exact, Dan Voiculescu sustine ca noua Ordonanta ii incalca dreptul la egalitatea ceta­te­ni­lor in fata justitiei, la un proces echitabil si la interzicerea infiintarii de instante extraordinare. Avocatii, Calin An­drei Zamfirescu, in paranteza fie spus, socrul actualului ministru al Justitiei, si faimosul Sergiu Andon, spun ca procesul cu CNSAS are la baza vechile probe din dosar si cer ca tot cazul sa fie reanalizat din perspectiva noii legi. Cu alte cuvinte, toate actele din dosarul CNSAS, in­clu­siv audierile, ar trebui reluate, ceea ce ar putea in­­sem­na ca institutia sa mai dea un verdict, evident, din "lu­mina" noii legislatii.

Deconspirarea, omorata cu cinism de senatori

Amendamentele aduse de Comisia juridica a Se­na­tu­lui denota clara intentie de a trage CNSAS pe linie moarta si de a-l face, in acelasi timp, din nou neconsti­tu­tio­nal. Cea mai importanta interventie, care a cazut in pla­nul al doilea in fata scandalului excluderii preotilor de sub incidenta CNSAS, se refera la noua definitie a co­la­bo­ratorului. Acesta devine acea persoana care a dat "cu intentie" informatii Securitatii. Altfel spus, ca sa poata trimite in instanta dosarul, CNSAS va trebui sa de­mon­stre­ze cu probe ca turnatorul era constient nu doar ca toarna, ci si ca aducea atingere "drepturilor si libertatilor fun­damentale ale omului". Demonstrarea "intentiei" tre­bu­ie coroborata cu alte probe, de genul notelor si rapoar­te­lor scrise, relatarilor verbale date ofiterilor de Securita­te, lucru aproape imposibil. Amendamentele au fost pro­pu­se de senatorii PSD Danut Ungureanu si Ion Chelaru si votate inclusiv de reprezentatii PNL.

Colegiul facut intentionat neconstitutional

In al doilea rand, este vorba despre tentativa de a rea­duce Colegiul CNSAS la situatia de for decizional in ce priveste colaborarea sau necolaborarea cu Secu­ri­ta­tea, ceea ce expune viitoarea lege constestarii - cu san­se de reusita - la Curtea Constitutionala. Mai exact, este vorba despre faptul ca Colegiul CNSAS voteaza in se­dinta publica decizia pe care o ia si care este co­mu­ni­ca­ta persoanei respective. Mai mult, aceasta o poate ataca la Curtea de Apel a Sectiei si, mai departe, poate face recurs la Sectia de Contencios Adminsitrativ a Inal­tei Curtii de Casatie si Justitie.

Cu alte cuvinte, juristii PSD, PC, PRM si parte dintre cei din PNL retransforma Colegiul in "instanta extraor­di­na­ra" - motivul principal de neconstitutionalitate la con­tes­tatia lui Dan Voiculescu - si introduc o cale de atac suplimentara, contenciosul administrativ de la Inalta Curte.

Material documentar fara probe

Lucrurile sunt, insa, si mai perverse. Departamentul de investigatii nu va mai face o "nota de constatare", asa cum se stipula in Ordonanta guvernului, ci va pre­zen­ta Colegiului un "material documentar", fara niciun fel de probe atasate. Vor lipsi datele esentiale: numele real al turnatorului, numele de cod, perioada in care a colaborat cu Securitatea, documentele doveditoare. Pe baza acestora, Colegiul va trebui sa voteze colaborarea sau nu cu Securitatea! Nici nu se putea gasi metoda mai eficienta de a vulnerabiliza Colegiul si CNSAS atat in fata justitiei, a Curtii Constitutionale si, mai ales, de a da apa la moara detractorilor. Voiculescu isi va fi atins sco­pul daca toate aceste amendamente vor trece de plen.

Conspirarea fostilor turnatori trebuie sa fie, insa, perfecta, de aceea pesedistii din Comisia juridica pro­pun ca decizia instantei sa nu mai fie pu­bli­cata in Mo­ni­to­rul Oficial. Grija merge pana acolo, incat nici macar numele ce­lor gasiti curati de CNSAS nu vor mai apa­rea pe pagina de Net a institutiei.

Colegiul de cinci, rezultat al majoritatii parlamentare

Unul dintre amendamentele introduse la Comisia juridica a Senatului se re­fe­ra la reducerea numarului mem­­brilor Co­legiului, de la 11 la 5. Spre deosebire de textul Ordonantei guvernului, Camera si Senatul vor pro­pu­­ne, fiecare, cate un sin­gur membru in Colegiu (in loc de 9), iar pri­mul ministru si presedintele tot cate unul, dis­pa­rand obligativitatea ca aceasta sa fie din partea societatii civile. Scopul este unul singur: nu se va mai res­pecta con­figuratia politica a parlamentului, ci majo­ri­ta­tea crea­ta, indiferent care va fi aceasta. Scopul, pe ter­men scurt, este blo­carea activitatii CNSAS exact in pe­rioa­­da campaniei electorale, fiind putin pro­babil sa se poa­ta numi un nou Co­le­giu in intervalul scurt de timp ra­mas.

Dosariadele trecute si viitoare, moarte de mana securistilor

Reactia la dosariada declansata in 2005, mica dar ex­traordinar de vioaie in media, a venit mai rapid de­cat se asteptau idealistii societatii civile. Inca de la in­­­­­­ceput - sa ne amintim de lista scurta a celor 29 de par­lamentari - a fost clar ca toate partidele aveau "scheleti" bine do­siti prin dosare si seifuri, motiv de complicate tro­curi politice.

Problemele cu adevarat mari pentru CNSAS au aparut, insa, din momentul in care presedintele Ba­ses­cu a dispus predarea arhivei SRI si SIE, iar Felix-Voi­cu­lescu a primit oficial adeverinta de colaborator. In plus, lupta politica pe tema condamnarii comunismului si a raportarii la deconspirare dintre Traian Basescu si PNL a agravat situatia. Ordonanta 16/2006 pastra toa­te racilele vechii legi, inclusiv sintagma "politie poli­ti­ca", si parea, mai degraba, un instrument prin care PNL dorea sa recupereze elita intelectuala care para­si­se barca lui Calin Popescu Tariceanu.

Condamnarea comunismului in plenul parlamen­tu­lui a fost, insa, cea care a despartit definitiv apele. Cir­cu­­lui facut de PRM i s-a contrapus, in acel moment, doar tacerea PSD si PNL, multi dintre membrii aces­to­ra fiind surprinsi de camere mustacind satisfacuti. De alt­fel, campaniei imunde impotriva Raportului Tisma­nea­nu, dusa de ziarul Ziua, i s-au alaturat si atacurile sub centura venite inclusiv din partea guvernului si a re­prezentantilor acestuia.

CNSAS si-a semnat, insa, condamnarea prin de­ci­zia de colaborare cu Securitatea data lui Voiculescu-Felix. Cel care incerca sa convinga opinia publica de patrio­tis­­mul, necesitatea, intinderea si implacabilitatea turna­to­riei, emanand istorica apreciere ca "toti romanii care lucrau la stat au dat informatii Securitatii", a reu­sit sa desfiinteze CNSAS. Reactia clasei politice, cu doar ca­teva exceptii, a aratat ca, pe fond, toata lumea do­rea sa scape de incomodul CNSAS. Doar vehementa societatii civile si faptul ca PNL a inteles, in ultimul mo­ment, ca lucrurile ajunsesera intr-un punct de cotitura, au dus la aparitia Ordonantei de Urgenta 24, care i-a mai dat institutiei o falsa gura de oxigen.

Ce a urmat, insa, nu mai lasa loc indoielii asupra vii­to­rului institutiei. Camera Deputatilor a modificat, in punc­tele esentiale, legea, din care a iesit un Colegiu bun doar sa lectureze documente si sa se taraie ani de zile prin tribunale cu turnatorii, in speranta desarta ca va obtine verdicte de colaborare. Comisia juridica a Se­natului ii urmeaza cu bravura exemplul.

In plus, o deosebire importanta fata de primul epi­sod Voiculescu. Reactia societatii civile este mult mai moale de data aceasta. Oboseala, dezgustul, resem­na­rea isi spun cuvantul. Protestului ONG-urilor care au reusit atunci sa reinvie CNSAS din cenusa lui Felix i se contrapune acum contraofensiva societatii civile mar­ca Ciuvica-Constantinescu-Tariceanu, adica ace­le ONG-uri fantoma, abonate la bani guvernamentali, care in vara cereau debarcarea lui Daniel Morar. Dom­nul Ciuvica, in misiune antibasesciana si, probabil, tri­bu­tar afacerilor pe care le deruleaza cu clanul Voi­cu­les­cu, tropaie neobosit prin studiourile Antenelor de­mon­­­strand inutilitatea CNSAS si stringenta desfiintarii lui.

Asta ca sa dau exemplul cel mai vizibil.

Nici macar progamul de guvernare al PD-L nu contine vreun cuvant despre CNSAS, lustratie sau re­co­mandarile finale ale Raportului Tismaneanu. Nu mai discutam de programele celorlalte partide. Con­sta­ta­rea e amara pentru putinii supravietuitori ai razboiului restauratiei: Securitatea si nomenclatura vor iesi, in final, invingatoare.

Curtea Constitutionala fata in fata cu "veninul anticonstitutional"

La inceputul anului, Curtea a acceptat exceptiile de ne­constitutionalitate care vizau articolele 7, 8 si 9 din Legea 187, ceea ce a dus la incetarea activitatii CNSAS pana la aparitia Ordonantei 24.

Votul a fost unanim in favoarea exceptiilor ridicate de Voiculescu, inclusiv cel al lui Augustin Zegrean, re­pre­zentantul PD-L. Mai mult, Avocatul Poporului, Ioan Muraru, a infierat in termeni stalinisti CNSAS: "Curtea Constitutionala este datoare sa elimine din legislatia ro­maneasca acest venin anticonstitutional", este fra­za cu care Muraru si-a incheiat argumentantia. Nicolae Cochinescu, in calitate de raportor si, probabil, de fost vechi taranist, a pledat pentru ideea ca CNSAS se eri­jeaza intr-o "instanta extraordinara", deci trebuie inter­zis, idee care a dominat votul.

Fata de ianuarie 2008, lucrurile nu s-au schimbat prea mult la Curte. Aceiasi Acsinte Gaspar, Aspazia Co­jocaru, Augustin Zegrean, Ion Predescu, Tudorel Toa­der, Zoltan Puscas si Ioan Vida vor analiza noua constestatie a lui Voiculescu. Singura schimbare este nu­mirea de catre presedintele Romaniei a judeca­to­ru­lui Petre Lazaroiu in locul lui Petre Ninosu, decedat in­­tre timp.

Cariera lui Lazaroiu nu este insa dadatoare de prea mari sperante in ce priveste competenta profesionala. In 2003, CSM a respins cererea lui Lazaroiu de intrare in magistratura, ca urmare a avizului negativ dat de Curtea de Conturi si a dosarului profesional. In aces­te conditii este de presupus ca lupta pentru desfiin­ta­rea pentru a doua oara a CNSAS va fi acerba, iar votul pe muchie de cutit.

Scapati fara urma

De sub incidenta CNSAS au fost scosi:

- fostii nomenclaturisti, care aveau competente de­ci­zionale in ce priveste Securitatea, amendament care il vizeaza direct pe Ion Iliescu. Modificarea a fost pro­pusa de aceiasi Danut Ungureanu si Ion Chelaru si a fost votata de reprezentantii PSD, PRM si PC, dar si de liberalii Ion Basgan, Norica Nicolai si Mario Oprea;

- sefii structurilor centrale din SIE, STS, Directia de Informatii din cadru Ministerului de Interne;

- avocatii si notarii;

- persoanele cu functii de conducere, inclusiv mem­brii Consiliilor de administratie in regii autonome, com­panii si societati nationale, societati comerciale, avand ca obiect activitati de interes public sau stra­te­gic;

- membrii conducerii fundatiilor, asociatiilor si filia­le­lor care activeaza pe teritoriul Romaniei, inclusiv fon­da­torii acestora;

- preotii vor fi verificati doar la cererea cultului din care fac parte.

CNSAS in 2008

• 31 ianuarie - Curtea Constitutionala de­cide in unanimitate ca Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar si de­con­spirarea Securitatii ca politie po­li­ti­ca este neconstitutionala. Instanta se pro­nunta cu privire la exceptiile de ne­con­stitutionalitate ridicate in procesul din­tre CNSAS si Dan Voiculescu.

• 6 februarie - Guvernul aproba Or­do­nan­ta de Urgenta nr. 24/2008 care per­mi­te continuarea activitatii CNSAS dupa de­cizia de neconstitutionalitate a Legii 187/1999.

• 9 septembrie - membrii Comisiei ju­ri­dice a Senatului adopta cu 5 voturi "pen­­tru", 2 "impotriva" si o abtinere mo­di­fi­­carea OUG 24/2008. Prin votul celor 5 senatori juristi, CNSAS i-a fost interzisa ve­rificarea dosarele reprezentantilor cul­te­­lor religioase.

• 12 septembrie - premierul Calin Po­pes­cu Tariceanu critica atitudinea parla­men­tarilor PNL care nu s-au opus adop­ta­rii modificarilor la Legea CNSAS si enunta "un apel la senatori in general sa voteze impotriva modificarilor care i-ar transforma pe oamenii politici ca­re au colaborat cu Securitatea in infor­ma­tori fara voie".

• 16 septembrie  - 24 de ONG-uri si sin­dicate emit un comunicat de presa prin care critica modificarile Legii CNSAS pro­pu­se de Comisia juridica a Sena­tu­lui la 9 septembrie. Apelul sustine ca "de­mer­surile scelor cativa membri ai Co­mi­siei ju­ridicet au ca scop anihilarea CNSAS si diminuarea esentiala a deconspirarii cri­melor Securitatii". Reprezentantii so­cie­tatii civile au solicitat Senatului sa res­pin­ga modificarile aduse de Comisia ju­ri­di­ca Legii CNSAS si au cerut demisia se­na­torilor care le-au votat.

• 17 septembrie - Comisia juridica a Se­natului reia discutiile cu privire la mo­di­fi­carea Legii CNSAS si adopta un amen­da­ment care permite verificarea preotilor nu­mai cu aprobarea cultelor religioase de care apartin clericii respectivi, un amen­da­ment mai vechi propus de senatorul PNL Norica Nicolai.