”Ficații” lui Dan Barna

Două sunt liniile de atac: poziția USR față de votul de învestitură acordat guvernului Orban și dezvăluirile din ancheta Rise Project. Sunt ele justificate, au greșit USR și Barna?

Andreea Pora 21.10.2019

De același autor

Agresivitatea campaniei împotriva USR și a lui Dan Barna amintește de alte campanii de linsaj, specialitate a trusturilor de presă arondate PSD. Ea nu e nouă, a debutat anul trecut, s-a întețit după europarlamentare, când a devenit evident că USR este identificat drept inamic de PSD și PNL, dar și de piticoți gen PMP și ALDE. Motivul? Este singurul partid care a atras tinerii și nehotărâții la vot, mărindu-și bazinul electoral într-o zonă în care partidele ”tradiționale” nu mai aveau acces. Li s-a pus cu obstinație ștampila de ”securiști”, ”noua securitate” etc. de către PSD, la care această abordare era una strategică pentru a macula toate vocile critice. Să nu uităm că și mișcarea #Rezist, protestatarii de-a valma au fost astfel etichetați. Au subscris însă la această idee chiar și personaje, apucate de fandacsii și frustrări individuale, din zona opoziției sau a societății civile. Acum însă, campania a atins paroxismul, se revarsă din ecrane și bântuie fecebookul. Există totuși o diferență: lătrăilor obișnuiți li s-au coalizat de data aceasta oameni care au susținut până acum USR, a căror dezamăgire este sinceră. E ceva la care USR și Dan Barna ar trebui să mediteze.

Două sunt liniile de atac: poziția USR față de votul de învestitură acordat guvernului Orban și dezvăluirile din ancheta Rise Project. Sunt ele justificate, au greșit USR și Barna?

USR a spus de la bun început, dinaintea moțiunii de cenzură, că nu vrea să intre la guvernare, explicând și de ce. Motivele de fond cred că rămân în picioare: participarea la un guvern de tranziție, fără o nouă majoritate parlamentară rezultată în urma alegerilor, care să îi dea legitimitate și posibilitatea de a repara răul făcut de PSD în atâtea și atâtea domenii și de a purcede efectiv la reformele indispensabile societății, în viziunea USR este nu doar inutilă, dar și sinucigasă din perspectiva parlamentarelor. Partidul și-a asumat deschis această poziție și faptul că rămâne consecvent ei nu ar trebui să fie o surpriză. În fond, mulți dintre noi ne-am întrebat care era alegerea corectă, ce trebuia să primeze: interesul electoral pe termen lung- PSD ar fi fost cu adevărat terminat dacă guverna ( prost și incompetent cum o face) încă un an-, sau interesul general, acela de a se pune capăt unei astfel de guvernări. Semnatarii moțiunii și-au asumat a doua alegere, deci subiectul ar trebui să fie închis pentru toți. De aici încolo, logica politică și etica impun constituirea unui alt guvern.

Comportamentul criticabil al USR de la această constatare pornește. Pentru că USR nu a spus că va bloca formarea unui nou guvern, condiționând votul de învestitură de niste criterii imposibil de îndeplinit. De fapt, că va încerca să forțeze alegerile anticipate, în pofida evidenței că ele nu pot avea loc mai devreme de luna mai, provocând neînvestirea guvernului Orban. Este o atitudine complet lipsită de fair play, ca să nu spun mai mult. Din câte înțeleg, la negocierile pentru strângerea semnăturilor pentru moțiunea de cenzură USR nu a spus PNL-ului că nu va vota guvernul decât dacă vor fi trecute înainte prin parlament legea privind cele două tururi de scrutin pentru primari, cea cu ”fără penali” și abrogarea recursului compensatoriu. Dacă ar fi atenționat, poate că PNL nu mai depunea moțiunea de cenzură. Căci ce rost are să dai jos guvernul Dăncilă dacă nu poți să formezi altul? Ce rost are să mai lași interimar niște luni bune cabinetul Dăncilă? Și care e sensul să te faci râs demonstrând că nu poți să strângi o majoritate pentru noul cabinet?

Respectivele legi sunt absolut necesare, asta e fără discuție, iar PNL s-a angajat să le facă atunci când va avea guvernarea. Soluții sunt: Ordonanță de urgență, asumarea răspunderii și, in extremis, dată fiind fragilitatea majorității pe aceste subiecte, parlamentul. USR era singurul partid de opoziție, aliatul pe ale cărui voturi PNL putea miza indubitabil la formarea noului cabinet, iar faptul că acum e lăsat baltă este de un politicianism regretabil. Care a ieșit la suprafață din înregistrarea discuțiilor dintre Barna și colegii de partid. Barna judecă și votul de învestitură, și guvernarea în raport cu relația cu PNL: ”nu trebuie să validăm PNL”, ”am intra ca parteneri minoritari”, ”vor guverna prost”, ”nu putem să ne aliniem în campania electorală în spatele PNL”, etc.- o relație care arată disensiunile majore din interiorul opoziției, care vor fi fatale din perspectiva alegerilor parlamentare și a unei potențieale guvernări comune. În al doilea rând, înregistrările arată și poziționarea politicianistă față de guvernul PSD-Dăncilă: ”prefer să rămână guvernul Dăncilă încă trei luni”. Politicianistă, pentru că până acum, Barna și USR intonau aria ”fiecare zi în plus cu Dăncilă e un dezastru pentru țară”.

Așadar, criticile și revolta susținătorilor USR ( nu mă refer la ceilalți) sunt perfect justificate. Printr-o astfel de abordare, USR arată că nu e cu nimic mai breaz decât celelalte partide ”tradiționale”, care ne-au obișnuit cu răzgândelile în funcție de interesul propriu și cu lipsa de moralitate în politică. Partea proastă e că USR nu știe prea bine nici măcar care e interesul său de moment, doar are impresia că știe, sau niște consilieri îi bagă în cap lui Barna că poate forța anticipatele prin metode lipsite de fair play față de aliații politici. Prețul va fi pierderea electoratului și scăderea în sondaje.

A doua linie de dezamăgire este cea legată de atitudinea lui Dan Barna față de dezvăluirile Rise Project. Chiar dacă tonul investigației are tușe cam groase, epitete care puteau să lipsească și vădește animozitatea față de personaj, ceea ce contează este veridicitatea și buna documentare. Raportarea lui Barna față de subiect a avut însă tușe mult mai groase și a evitat esența: a greșit sau nu, s-a aflat sau nu în conflict de interese când le-a atribuit contracte în cadrul proiectului surorii sale și prietenilor. Din câte știu la atribuirea contractelor se dă o declarație că nu se află în conflict de interese cu furnizorii/prestatorii, iar conflict de interese nu e doar relația de rudenie, ci și cea de prietenie asumată, potrivit reglementărilor UE. Deci, cum e domnule Barna cu declarația de conflict de interese? O altă investigație, făcută de Lumea Politică arată că într-un alt proiect, Dan Barna a atribuit bani (33.000 euro) unor oameni care trebuiau să se școlească în antreprenoriat, aleși pe sprânceana simpatiei față de USR-PLUS. Mai mult, unii erau deja antreprenori cu vechime, firme și bani mulți ( cazul Oana Suciu).

Toate acestea arată un alt Dan Barna decât cel care s-a prezentat publicului, câștigându-i încrederea: un personaj care se pretează la șmecherii, cumetrii și învârteli, practici despre care chiar USR și electoratul lui spuneau că trebuie să li se pună capăt ca să intrăm într-o altă zodie, una a corectitudinii. Cred că de acum încolo mai toate declarațiile lui Dan Barna vor fi privite cu reticență, în cel mai fericit caz. ”Vom face tot ce depinde de ficatul nostru ca România să înceapă să fie țara aceea civilizată care se modernizează”, a spus diminică la Iași. Minunat! Dar cum s-ar putea întâmpla una ca asta, când ”ficatul” lui Dan Barna, omul nou al politicii, s-a dovedit atât de permeabil la (stră)vechile apucături românești? Iar ”ficații” USR atât de rezistenți la evidență?

Cred că de data aceasta, parte din campania împotriva USR și a liderului său are o justificare ce trece dincolo de interesele și dușmăniile politice și de campanie ale momentului. Din păcate. Pentru că USR chiar este (încă) o speranță pentru mulți alegători și ar fi regretabil ca partidul să se prăbușească înainte de a putea să joace un rol semnificativ pe scena politică. O repoziționare rapidă în special în ce privește votul de învestitură și susținerea viitorului guvern, cred s-ar impune. Ceva mai multă responsablitate n-ar strica. Iar domnul Barna ar face bine să nu mai insiste pe imaginea de fată mare, ci să-și asume greșelile. Dacă îl țin ”ficații”.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22