De același autor
Romania a trimis o scrisoare catre Comisia Europeana, cerand inceperea negocierilor pentru acordarea unui imprumut de la Fondul Monetar International, acesta fiind primul pas oficial facut de guvern dupa citeva saptamini de polemici interne. Gestul survine a doua zi dupa ce in parlament presedintele Basescu a pledat in favoarea unui imprumut, pe care l-a numit o "centura de siguranta". Opiniile asupra oportunitatii imprumutului sint insa extrem de impartite. In timp ce majoritatea economistilor si finantistilor sustin ca acesta este singura posibilitate de a evita recesiunea, politicienii din PSD si PNL avertizeaza asupra conditiilor dure pe care obisnuieste sa le puna Fondul, inclusiv posibilitatea ca acesta sa ceara un plan anticriza prin care sa fie sacrificate orice fel de politici sociale. Dupa ce a acuzat PD-L ca negociaza "pe furis" un imprumut, Mircea Geoana a cerut o analiza de la Guvern si BNR si atras atentia ca orice imprumut va fi aprobat doar dupa o dezbatere publica asupra necesitatii acestuia. Liberalii si-au exprimat opozitia clara fata de imprumut, mai mult pentru a contracara acuzele de proasta gestiune a banului public aduse de actualul cabinet, dar si de Banca Mondiala.
Intr-un comunicat remis, marti, presei, Ministerul Finantelor anunta ca au fost "demarate discutii preliminare cu reprezentantii Comisiei Europene, ai Fondului Monetar International si ai institutiilor financiare internationale, cu privire la evaluarea cadrului macroeconomic si a necesarului potential de finantare externa a Romaniei".
Ministerul arata că asistenta financiara externa si "masurile proactive ale autoritatilor romane" sunt o garantie de consolidare a stabilitatii financiare, pe termen mediu, "incurajind astfel, relansarea mediului de afaceri si recistigarea increderii investitorilor in potentialul economic al Romaniei". Cit priveste volumul imprumutului, acesta va fi discutat si negociat cu delegatia FMI care soseste la Bucuresti saptamina aceasta.
Cit vom imprumuta?
Surse din minister vehiculeaza o suma cuprinsa intre 15 si 20 de miliarde de euro. Un articol publicat in Financial Times vorbeste despre 20 de miliarde, suma ce "va permite Romaniei sa implementeze politicile sale, fara sa-si faca griji despre criza economica", spune un oficial implicat in negocieri citat de ziar. Ministerul Finantelor spune insa ca va fi vorba despre "un pachet multilateral de finantare la care vor lua parte UE si Banca Mondiala".
Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, sustine ca negocierile se vor derula pe o perioada de zece zile, programul de finantare urmind sa fie unul pe termen lung, pentru a da timp ajustarilor, mai ales la nivel social. "Eu cred ca acest acord va avea rolul prevenirii unor alunecari mai grele si mai rele in perioada urmatoare, daca economia mondiala isi va adanci aceste descresteri mari, la care ne asteptam. Nu poti sa duci la capat un program, daca nu exista o intelegere a fenomenului. Acest program nu trebuie sa vina cu o ajustare brusca, chirurgicala, ci una lina," a spus Tanasescu.
Daca primeste imprumutul, Romania devine cea de-a patra tara europeana, dupa Ungaria, Ucraina si Letonia, care se bazeaza pe institutii internationale pentru sprijin, de la inceputul crizei financiare.
Potrivit Financial Times, care citeaza oficialul implicat in negocierile care vor demara, "imprumutul se va derula pe o perioada mai mare de 17 luni, cat este pentru Ungaria". La imprumut vor participa si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Banca Europeana pentru Investitii, furnizand finantare pentru sectorul privat si institutiile financiare locale. Se pare ca BERD este in discutii cu Banca Comerciala Romana, cea mai mare banca locala si subsidiara a bancii austriece Erste, pentru contractarea unui imprumut de 150 de milioane de euro.
Financial Times este de parere ca sprijinul financiar va fi o "usurare pentru sectorul privat flamand dupa finantare", avand in vedere ca multe companii se plang ca nu pot accesa credite.
PSD impune conditii
Daca acordul cu FMI este privit favorabil de economisti, in schimb el trezeste reticente pe plan intern, in special printre politicieni. Mircea Geoana, de exemplu, a explicat marti ca retinerea PSD fata de un imprumut de la FMI tine de teama ca acesta ar putea sa propuna un plan anticriza prin care sa se sacrifice masurile de protectie sociala. "Sintem in fata unei situatii in care riscam ca, in lipsa unui plan romanesc la problema crizei, a locurilor de munca si a protectiei sociale sa avem un raspuns de tipul FMI. Nu cred ca e normal ca in schimbul unei sigurante pe care am obtine-o in plan extern, pretul sa fie sacrificarea dimensiunii sociale si de investitii", a declarat Geoana.
Concret, Geoana a cerut Guvernului si Bancii Nationale sa faca o analiza care sa dovedeasca oportunitatea imprumutului. "Ceea ce am cerut si Guvernului si d-lui Isarescu este de a pune cartile pe masa si de a avea o imagine mai clara cu privire la nevoile de finantare externa si mai ales care ar putea sa fie eventualele preconditii pe care Fondul le-ar impune". Liderul PSD a atras din nou atentia ca partidul sau va fi de acord cu un imprumut doar dupa ce va exista un plan de criza si dupa ce subiectul va fi "dezbatut public".
Prin aceasta atitudine, Geoana doreste sa implice PSD in negocierile cu FMI si sa arate ca fara acord sau imprumut nu se poate realiza. Nemultumirea lui Geoana vine si din senzatia ca a fost lasat in afara acestui joc, motiv pentru care a acuzat PD-L ca negociaza "pe furis" cu FMI.
Pe de alta parte, exprimarea publica a reticentelor si chiar a dezacordului cu un imprumut vine in sprijinul politicii de stinga a PSD si a viitoarelor probleme sociale pe care conditiile stricte ale FMI le-ar putea genera. Clamarea, chiar si ipocrita, a protectionismul intr-o perioada de criza este esentiala pentru PSD in apropiata campanie electorala pentru prezidentiale. In plus, nu trebuie uitat ca insusi Geoana are nevoie sa-si consolideze pozitia in partid si sa primeasca mai usor nominalizarea drept candidat al PSD, tinid cont de competitia cu Adrian Nastase.
Tariceanu se apara lovind cu imprumutul
La PNL opozitia fata de imprumutul de la FMI are explicatii mult mai simple. Acuzat de actualul cabinet si de seful statului pentru proasta gestiune a banului public, pentru neutilizarea banilor europeni sau a creditelor contractate la banci si pentru care se plateste o dobinda de milioane de euro, pus fata in fata cu cifrele - 9 milarde euro nefolositi si 24 milioane euro datorii ale statului catre sectorul privat - Calin Popescu Tariceanu nu are alta posibilitate de aparare decit atacul. Acesta este motivul si pentru care a catalogat discursul presedintelui in fara parlamentului drept "mincinos".
"Venirea FMI în Romania nu va fi decit un certificat pentru incompetenta Guvernului Boc si o pavaza pentru acest guvern de factura populista si demagogica care va trebui sa ia unele masuri si va incerca sa le justifice prin prisma acordului cu FMI si a cererilor acestuia. In ambele variante situatia este de nedorit. Eu cred ca Romania are capacitatea sa isi continue o evolutie economica buna in crestere prin atragerea de investitii daca va decide sa ia unele masuri care sunt necesare intr-o astfel de perioada: reducerea cheltuielilor de consum, sporirea cheltuielilor pe investitii, stimulente pentru crearea de locuri de munca", explica Tariceanu.
In mod concret insa, economistii liberali, in special fostul ministru Vosganian, care a coordonat atit finantele cit si economia, nu ofera solutii si nu dau explicatii pentru acuzele aduse inclusiv de Banca Mondiala.
Un raport al acesteia, publicat in 6 martie, spune ca "situatia Romaniei arata dramatic" dupa un deficit bugetar de 5,2% din PIB in 2008. Motivele, cresterea nefundamentata a pensiilor, reducerea contributiilor sociale si alocarile discretionare catre administratiile locale, precum si alte decizii ale fostului cabinet care au dus la "deterioarea echilibrului bugetului de stat".
Analistii bancii noteaza ca "majorarile semnificative" ale pensiilor operate in 2007 si 2008 vor produce un deficit in sistemul de pensii reprezentind 2,3% din PIB incepind din acest an.
