De același autor
Două instituții ale statului, Inspecția Judiciară și CSM - Secția pentru Judecători, care au preluat rolul nefast jucat de Secția Specială, devenite nerușinat și pe față politice, l-au exclus pentru a doua oară din magistratură pe judecătorul Cristi Danileț. L-au pus pe buturugă și l-au scurtat de cap de două ori, ca să fie siguri. O vor face ori de câte ori va fi nevoie pentru a-l scoate din magistratură și a închide astfel gura tuturor nealiniaților la politica vremii.
Motivele excluderilor sunt niște făcături fără perdea. Videourile de pe TikTok în care Danileț tăia gardul viu de la propria casă, nu cel din fața Palatului Poporului, sau își curăța propria piscină țin exclusiv de viața privată, care nu e treaba cerberilor din CSM sau a lui Lucian Netejoru. La a doua excludere i-au scornit că face parte din două ONG-uri (Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană -ICDE- și Vedem Just) despre care au decretat că sunt „formațiuni politice”, deci, pe cale de consecință, Danileț face politică. Cu ce drept interpretează niște funcționari ai statului că un ONG, implicat în acțiuni civice, de apărare a statului de drept și penalizare a derapajelor puterii, este partid politic? Cu niciunul. Este doar un alt abuz grosolan, o siluire a legii partidelor politice și a deciziei unor judecători care au înregistrat respectivele ONG-uri ca organizații civice și nu politice. Astfel, orice organizație neguvernamentală din România poate fi etichetată drept partid/ formațiune politică. Secția de judecători a CSM și Inspecția judiciară ar merita acționate în judecată de respectivele ONG-uri. Cele două instituții au devenit periculoase pentru democrație.
Ar mai merita onor Secția adusă în fața instanței și pentru faptul că încalcă legea, care îi impune să transmită o hotărâre în maximum 20 de zile. Or, de la prima excludere din magistratură a lui Danileț au trecut 5 luni și jumătate, ceea ce îl împiedică să atace la Înalta Curte decizia de excludere. Rezultatul? Omul e lăsat fără salariu. De ce toate astea? Pentru că altfel nu puteau scăpa de Danileț.
Dar cea mai bună dovadă că nu din cauza „implicării în politică” a magistraților nu mai pot să doarmă noaptea CSM și IJ este cazul judecătoarei Dana Gârbovan, aflată ani de zile în grațiile PSD pentru zelul cu care apăra masacrarea legilor justiției și a codurilor penale, răsplătită cu propunerea să devină ministru al justiției. Mai politică decât asta și mai atingere adusă imaginii justiției nu s-a inventat încă. De ce nu a fost exclusă Gârbovan din magistratură după ce nu i-a ieșit pasiența cu ministeriatul? Pentru că era parte a sistemului reprezentat de Lia Savonea & acoliții din politică și magistratură, d-aia. Aceeași Secție de judecători i-a acceptat lui Gârbovan cererea de a reveni în magistratură (doamna își dăduse demisia la vreo două săptămâni după ce bătuse palma cu PSD) ca și cum nici usturoi nu mâncase și nici nu mirosea a politică de la o poștă.
În CSM există și câțiva judecători care nu achiesează la toate porcăriile care se petrec acolo, votând împotrivă, dar, atenție, asta nu înseamnă că sunt exonerați de responsabilitate. Mai ales că nu am auzit nicio luare de poziție fermă. Istoria are prostul obicei de a reține doar marii eroi și nu pe cei de mucava. În aceeași ordine de idei, se va vedea cât de laș (sau nu) este corpul magistraților la viitoarele alegeri pentru CSM, când în mod normal nu ar mai trebui să rămână sămânță din actuala lui componență. Mi-e teamă însă că „sistemul ticăloșit” va ieși triumfător.
Și cum ar putea să fie altfel? Să luăm doar ultimul exemplu: decizia CCR privind neconstituționalitatea întreruperii termenului de prescripție. O lovitură de măciucă pentru foarte multe dosare (furturi, coruperea sexuală a minorilor, înşelăciunea, unele forme ale pornografiei infantile, accidentele de circulaţie), nu doar pentru dosarele VIP-urilor corupte, gen Udrea, Pendiuc, Duță etc. O lovitură care putea fi însă prevenită, din 2018 și până acum Parlamentul putea să modifice articolul cu pricina. Ministerul Justiției putea să dea o OUG sau să-și convingă partidul să voteze proiectul de lege al USR. Dacă voia. Dar n-a vrut decât după ce a ieșit scandalul cât casa și au sărit Parchetul General și asociațiile de magistrați. Inițial, Predoiu a încercat să se spele pe mâini, spunând că lucrează la un proiect de lege care, „dacă este necesar, va fi adoptat” în perioada următoare. Ce să vezi, la doar două zile distanță, ministrul a constatat senin că „o întârziere ar fi avut un efect devastator asupra mai multor anchete”, așa că a dat OUG. Sper că nu s-a gândit că va fi neconstituțională pentru că legea USR e în procedură parlamentară.
Culmea duplicității este însă proiectul de lege prin care Predoiu propune noi privilegii pentru magistrați: 50.000 de euro în caz de deces, tratament în străinătate pe banii noștri. Sfântă nerușinare! Nu sunt suficiente pensiile speciale și veniturile astronomice, mărite cu 25% în ultimul an, ratele la bancă plătite de stat pentru cumpărarea unei locuințe? Ministrul vrea să facă din casta magistraților prima printre castele privilegiaților neamului și să îi cumpere tăcerea și obediența. De fapt, Predoiu nu face decât să transpună în fapt ceea ce a început Tudorel Toader. Un demn urmaș.
Așa arată reforma justiției promisă de liberali: excluderea vocilor critice, punerea în cui a independenței și democrației, promovarea cleptocrației. //
