Moțiunea de cenzură cu zurgălăi

Există riscul ca dărâmarea Cabinetului Cioloș, adus la putere de furia străzii după Colectiv, să trezească din adormire atât electoratul de dreapta, cât și pe cel antisistem.

Andreea Pora 09.08.2016

De același autor

 

Guvernul Boc a căzut prin moțiune de cen­zură în octombrie 2009, cu trei luni îna­inte de alegerile prezidențiale. Ce a urmat se știe: o perioadă de maximă instabilitate și vânzoleală politică, un gu­vern interimar, tot Boc, fără nicio putere. Se pre­gă­tește oare Dragnea să re­pe­te strategia? Dacă ar fi să ne luăm după succesiunea de declarații belicoase, ul­tima chiar duminică seara la TV-Ghiță, așa s-ar părea. Motivele nici nu contează, pot fi oricând inventate, atunci când calculele elec­torale o cer. Au însă PSD și afiliații un ast­fel de interes, ar fi ei avantajați de dărâ­marea guvernului tehnocrat? La prima vedere, da. Cabinetul Cioloș este în acest moment principalul adversar al PSD, ve­dem asta din agresivitatea campaniei duse împotriva lui și din aria manipulărilor grosiere interpretată cu zel de televiziunile și ziariștii aserviți (exemplul recent este cazul veteranilor de război). O moțiune de cenzură ar fi terenul pe care PSD și-ar putea desfășura în voie artileria grea, diri­jând atenția publicului, reîntors din vacan­ță, spre temele convenabile lui. E o piesă pe care a mai interpretat-o, cu real talent, s-o recunoaștem. Ca să nu mai punem la socoteală că, lovind în Guvernul Cioloș, PSD lovește prin ricoșeu și în președintele Io­hannis, și în PNL, deși acesta are grijă să-și taie singur craca de sub picioare. Dar principala motivație este teama de suc­cesul la public a ideii de tehnocrație, de rămânerea lui Cioloș și a altor miniștri în cărți și după parlamentare. Discre­di­ta­rea lor este ordin pe unitate, iar o moțiu­ne de cenzură ar oferi un excelent prilej pen­tru așa ceva. Cum spunea Cristian Ghi­nea în interviul pe care i l-am luat: „povestea acestui gu­vern au spus-o inamicii lui. Iar inamicii principali sunt politicienii, care au o miză personală în a arăta că este un eșec“. Oricât ar contracara unii miniștri, povestea în același registru va continua, pentru că e scrisă de prea multe mâini murdare. Nu în ultimul rând, PSD și sateliții sunt încurcați de o serie de măsuri reformiste luate de Cioloș, de faptul că nu pot dispune în voie de puș­culița bugetară în campanie. Așadar, sunt suficiente argumente în favoarea scena­riului vehiculat de Dragnea.

 

Doar că, la o analiză mai atentă, pe care nu mă îndoiesc că Dâncu i-a pus-o deja pe masă lui Dragnea, sabia moțiunii de cen­zură are două tăișuri, din care e greu de spus acum care e mai ascuțit. Mate­ma­ti­ca arată că PSD & ALDE nu prea mai reușesc să facă o majoritate parlamentară de când Băsescu a înghițit pe nemestecate partidul „generalului Groapă“. În par­la­ment sunt 513 senatori și deputați, iar ma­joritatea necesită cel puțin 257 de voturi, PSD și ALDE având împreună 231, la care am putea adăuga grupul minorităților, în­că 17, ceea ce tot nu ar fi suficient. E puțin probabil ca UDMR (23 de parlamentari) să se bage în ciorbă. Cu alte cuvinte, ca să-și treacă moțiunea, cuplul Dragnea-Tări­cea­nu are nevoie de Băsescu.

 

Fostul președinte nu ar avea vreo reținere eti­că în a se alia cu ei, dacă e vorba să-și atin­gă un scop politic. Acum acesta coin­cide până la identitate cu al foștilor săi adversari: discreditarea tehnocraților și a lui Iohannis, războiul împotriva DNA și SRI. Dar, mai presus de orice, Băsescu vi­zează să ajungă în parlament (magia imu­nității...) cu un scor care să-i permită ne­go­cierea unor posturi în viitorul guvern. Pentru Băsescu o alianță parlamentară (deo­camdată) cu PSD și ALDE nu ridică probleme de electorat după cumetria cu UNPR, cei care îi vor rămâne alături în­ghit oricum orice broscoi râios. În schimb, lui Dragnea alianța cu PMP la mo­țiunea de cenzură i-ar aduce numai preju­dicii în ochii propriului electorat și numai. Și așa îi este complicat să se țină deoparte de fandacsia anti-DNA de care sunt loviți Băsescu & Tăriceanu, asta nu pentru că nu ar gândi exact ca cei doi luptători mio­ri­tici cu justiția, ci pentru că Dragnea visează la funcția de premier după alegeri. Or, la asemenea aspirații imaginea con­tează, cel puțin în ochii cancelariilor. Pâ­nă când nu se va vedea cu sacii în căruță, nu cred că Dragnea va da drumul din lesă potăilor care vor să rupă gleznele „bino­mu­lui“. Cu Tăriceanu, care este depen­dent de PSD, o mai scoate la cap, dar cu Băsescu e mai complicat. Altfel spus, chiar dacă ar avea tot interesul să dărâme Ca­bi­netul Cioloș, Dragnea va evita pe cât poate să ajungă pe față la mâna voturilor lui Băsescu. Mai degrabă va cumpăra la bucată câțiva foști uneperiști, așa cum a pro­cedat PSD cu PDL în 2009 și în 2012, la căderea guvernelor Boc și Ungureanu.

 

În al doilea rând, există riscul ca dărâ­ma­rea Cabinetului Cioloș, adus la putere de fu­ria străzii după Colectiv, să trezească din adormire atât electoratul de dreapta, cât și pe cel antisistem. Adică să se gene­re­ze un val de nemulțumire, o coagulare anti-PSD. Dragnea știe bine (sau ar trebui să știe după cele două experiențe ne­fe­rici­te din 2009 și 2014) că depășirea limitelor are drept rezultat renașterea din propria ce­nușă a furiei împotriva PSD. Știe că e o zonă imprevizibilă, un balet pe muchie de cuțit.

 

Căderea Cabinetului Cioloș, cu toată cam­pa­nia negativă și sondajele din pix ale lui Pieleanu, ar putea fi această muchie. Mai degrabă cred că Dragnea va continua să plim­be pe la televizor pisica moțiunii cu zurgălăi, fără să riște s-o trimită la prins șoa­reci. Nu (mai) e genul care să-și asume riscuri inutile. Spun inutile, pentru că, prin menținerea statu-quo-ului și fără miș­­cări bruște, șansele de victorie ale PSD sunt considerabile. Ca și altă dată, poate pierde doar pe mâna propriilor prostii și frici.  

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22