Cea de-a treia motiune de cenzura a cazut cu un scor ( 166 voturi ”pentru”) care arata  ca opozitia nu a reusit sa convinga decit 14 parlamentari din afara sa o voteze, probabil cei din gruparea condusa de Victor Ponta. Este un cert succes al PSD aflat intr-un moment de cumpana, din care Liviu Dragnea pare ca iese intarit. Cel putin pentru moment. Intrebarea e care sunt perspectivele pentru intentiile sale: acelea de a ”merge pina la capat” cu modificarea Codurilor penale si cu ”zdrobirea” asa- zisului stat paralel.

Rzultatul nu este o surpriza tinind cont ca motiunea a fost nepregatita, negocierile s-au purtat la botul calului si au fost puse in dificultate de anuntul lui Ludovic Orban ca va fi viitorul premier. In loc sa-si gestioneze propriile probleme, PNL s-a trezit ca rindurile sale se cam subtiaza. PSD a reusit ca compenseze parlamentarii furati de Ponta prin racolari de la PMP- 7 parlamentari- si de la PNL- alti 6 parlamentari.

Se constata astfel ca opozitia s-a intarit prea putin in ultimii doi ani, in pofida esecurilor guvernarii, a condamnarii lui Dragnea si a tensiunilor pe care le-a generat in societate. Prin comparatie cu alte motiuni de cenzura, aceasta a primit in plus prea  putine voturi, doar 5  fata de cea din februarie 2017, împotriva Guvernului Grindeanu ( 261 voturi ”pentru”) si doar 7 fata de  cea din noiembrie 2017, împotriva Guvernului Tudose (159 voturi „pentru”).

Cea mai grea lovitura a venit insa din partea UDMR, care a preferat sa ramina alaturi de Dragnea si sa nu voteze motiunea. Argumentul- cu sau fara voturile UDMR motiunea tot nu avea sanse- este valabil strict aritmetic, dar arata afinitatea pe care maghiarii o au fata de demersul PSD de a ”rezolva” chestiunea justitiei ( Codul de procedura penala si legile justitiei au trecut cu voturile lor) , dar si jocul de glezne practicat de multi ani de Uniune in urmarirea propriilor interese. Chiar daca acestea de multe ori vin in contradictie cu cele ale electoratului pe care il reprezinta, ceea ce se reflecta de regula la votul in alegerile prezidentiale. UDMR este prizoniera unei politici cu miza modesta, asa-zis pragmatica, multumindu-se cu micile plocoane, uneori simple promisiuni, oferite de cei care se afla la putere fie ca este vorba de placutele bilingve, de extinderea folosirii limbii maghiare, fie de niscaiva functii in ministere. Putin prin comparatie cu dimensiunea compromisurilor pe care alege sa le faca. Si mai putin raportat la strategia santajului in care UDMR pare sa fi devenit experta.

Si gruparea dizidenta din PSD despre care se vorbeste pe la colturi de mult timp, cea  din jurul fostului premier Tudose, este departe de dimensiunea ei din imaginarul opozitiei. Cei 20 de parlamentari PSD au ramas soldati credinciosi in frontul din jurul lui Dragnea, neavind suficienta determinare de a face pasul spre cele doua urne de vot din sala parlamentului. Credinciosi vor ramine probabil si in continuare, din considerente similare celor de la UDMR, dar si din lipsa unei alte oferte atractive. Care nici macar nu e clar de unde ar putea sa vina sau in ce s-ar putea concretiza. Nu de la opozitie in tot cazul, care pare incapabila sa le puna ceva in traista.

Cert este ca PSD a ramas acelasi partid monolit, care nu se va dezice de liderul sau pina cind acesta nu va rezolva problema ingenuncherii justitiei si blocarii unor dosare si procese. Sau pina in momentul in care acesta va fi dobarit de sistemul impotriva caruia lupta. Pina atunci insa perspectivele sunt sumbre. Dragnea are sustinerea neconditionata  a partidului pentru ceea ce urmeaza sa faca. Mai exact, modificarea Codului penal in sesiunea extraordinara, introducerea unui prag  la abuzul in serviciu care sa il scape pe Dragnea de condamnarea de la Completul de 5 judecatori, asumindu-si o procedura mai lunga dar mai sigura. Este de fapt continuarea strategiei de la OUG 13 incoace, ”pas cu pas” in parlament, pina cind opozitia si Strada obosesc si sa mai urmareasca fiecare articol, si sa iasa la proteste seara de seara. Este razboiul de uzura care va fi accelerat, mai ales ca si sezonul estival o permite. Razboiul final,  daca va mai exista unul, se va purta la toamna.

Esecul motiunii de cenzura, desi previzibil, il pune intr-o situatie complicata si pe presedintele Iohannis. Cu o majoritate parlamentara consfintita iarasi prin vot, cu o campanie care va creste ca intensitate, cu presiuni din tot mai multe zone, presedintele va avea o marja si mai mica de joc in ce priveste semnarea decretului de revocare a lui Kovesi. Cit va mai putea tergiversa si cum? Nu este exclus ca acum, scapati  de presiunea motiunii, Dragnea si PSD sa nu mai fie dispusi sa astepte nici macar citeva zile si sa considere ca a venit momentul suspendarii. Singurul risc major pentru ei in aceasta situatie este tot Strada si explozia electoratului anti-PSD. Cistigul de la motiune s-ar putea volatiliza in suspendare.

Esecul motiunii de cenzura usureaza asaltul lui Dragnea asupra Codului  penal, arata slabiciunea sistemica a opozitiei, mareste divizarea societatii si il pune pe presedintele Iohannis intr-o situatie si mai complicata.