De același autor
Când voiau să linșeze sau să servească pe cineva, televiziunile lui Voiculescu și Vântu invitau interlocutori despre care știau sigur că le vor face jocurile, că vor spune exact ceea ce trebuie pentru ca scopul emisiunii să fie atins. Rareori, de tema amenzilor de la CNA, chemau formal și câte un personaj care avea altă opinie, care nu era pe linie, dar care atunci când deschidea gura era acoperit rapid de fie de moderator, fie de ceilalți aflați în platou. O tehnică de manipulare aproape perfectă, folosită cu brio și în prezent.
Emisiunea de la TVR „Adevăruri despre trecut: Femei în securitate. Raport asupra banalității răului”, pe care de abia acum am văzut-o, a generat polemici aprinse între oameni aflați, culmea, de aceeași parte a baricadei și care, n-am dubii, gândesc la fel în ce privește securitatea. Regretabil. Securiștii își freacă încântați palmele.
Spun fără ezitare, emisiunea este o mizerie, o mostră de neprofesionalism și manipulare, exact în sistemul folosit de televiziunile menționate mai sus. Nu mă interesează câte știu sau nu știu realizatorii ei despre securitate și ce a reprezentat ea în ansamblul regimului represiv, presupunerea mea este că, totuși, nu sunt niște inocenți, ceea ce mă interesează este actul jurnalistic în ansamblul său. Și aici sunt de acord cu colegii de la G4media: emisiunea este o „spălare” a securității. Nu știu dacă acesta a fost scopul ei, pentru că plec de la premisa bunei credințe, dar a asta a ieșit și nu există vreo justificare rezonabilă pentru așa ceva.
Cele trei foste tovarășe ofițerese în Securitate vorbesc blând și nostalgic, e dreptul lor, desigur, despre viața în sistem, despre oamenii minunați care lucrau acolo, căci erau și ei oameni, nu niște bestii care băteau, te urmăreau până și în baie și îți umpleau casa de microfoane și anturajul de turnători, așa cum credea lumea. Nu, cele trei își făceau datoria în numele legilor statului ceaușist și nu au comis niciodată excese, nu au dat „nicio palmă”. Tinerețea, invocată insistent, este unul dintre argumentele forte și mijloc de umanizare a instituției. Nu știau nimic, totul era ca la carte, ierarhic, iar scopul era „prevenția”, altfel securitatea nu era brutală, șantajistă și teroristă, Doamne ferește. Securitatea nu voia decât să-i aducă pe linia cea dreaptă pe cei care deviau ascultând Europa Liberă, trimiteau scrisori conducătorului mult-iubit sau străinătății, ori se plângeau de condițiile mizere de trai. Totul se făcea prin „convingere”. Acesta este mesajul de substanță transmis de emisiune.
Faptul că mai existau și victime colaterale, că la Aiudul a fost plin până la revoluție cu deținuți politici, e altă mâncare de pește. Dar, una peste alta, securiștii erau și ei ca toți românii, se descurcau cum puteau, ba chiar încălcau minunatele legi ale statului procurându-și alimente de pe piața neagră, după cum povestește una dintre ele.
E interesant să le asculți povestea, să încerci să înțelegi dincolo de cuvinte și intonație. Totul sună atît de banal în gura lor de parcă ar fi lucrat într-una din marile întreprinderi socialiste, nu pentru brațul înarmat al celui mai criminal sistem pe care l-a avut România. „Banalitatea răului”, cum spune și titlul emisiunii. E fascinantă lipsa de dileme morale, atunci și în prezent, pentru că cele trei interlocutoare nu par nici acum a realiza diferența dintre bine și rău. Tonul lor e admirativ față de instituție, de organizarea și puterea ei, de statutul social pe care îl conferea, de buna orânduire a ierarhiei și de justețea existenței și activității securității în virtutea legilor vremii, la care revin cu obstinație.
Răul a existat în perioada stalinistă, nu în anii 1980 când erau ele securiste, spun cele trei. Iar moderatorul le dă dreptate, apreciind naiv (?): „ regimul comunist din anii 80 a fost represiv într-o măsură discutabilă”. Prin comparație a fost mai puțin represiv, o admit inclusiv istoricii, dar nu e nimic „discutabil” în faptul că sistemul anilor 80 a fost la rândul lui unul represiv; negarea acestei realitățăți este o teorie răspândită tot de securiști, care vor astfel să se disculpe, împărțindu-se în „securiști buni și răi”.
O paranteză- în arhivele CNSAS stau aliniate peste 1.300. 000 de dosare ale celor urmăriți de Securitate, care conțin, aproape fiecare, zeci de volume. Gemina Nagâț, membră a Colegiului CNSAS, fostă directoare a Direcției de Investigații îmi spunea: „Nu e o exagerare să spunem că, la un moment dat, toată populația activă a României a intrat în vizorul Securității. Acest lucru a dus la disoluția țesutului social cu efecte îngrozitoare”.
De altfel, povestea celor trei ofițerese nu iese cu nimic din canoanele justificative ale securiștilor ( m-am ocupat destul de mult de chestiunea securitații și am stat de vorbă și cu victime, și cu călăi). Absolut toți se acoperă cu argumentul legalității actelor lor, cu „patriotismul” de care au dat dovadă și nu recunosc că securitatea a fost o instituție represivă la modul absolut.
Toți prezintă o imagine edulcorată a securității. Exact asta a făcut și emisiunea de la TVR în discuție. Lipsa opiniilor unor istorici și experți care să explice aplicat care a fost rolul nefast al securității și cum a marcat societatea în ansamblul ei este unul dintre viciile de fond. Un altul: lipsa din emisiune a victimelor securității, care să-și povestească suferințele. Și, în sfârșit, dincolo de aceste lucruri de bază pentru un jurnalist, nu cred că ar fi fost chiar așa un efort să se acrediteze la CNSAS și să ceară dosarele celor trei securiste pentru a vedea cu ochii lor cît de inofensivă le-a fost activitatea.
Emisiunea a fost dezechilibrată prin faptul că a prezentat doar un punct de vedere, ceea ce, jurnalistic vorbind, înseamnă ori amatorism, ori intenție. Iar prezentarea fugitivă a unor cartoane cu o declarație a Germinei Nagâț sau cu niște documente din arhivă, pe care, evident, nimeni nu apucă să le citească, este precum invitarea la televiziunile lui Voiculescu și Vîntu a acelui personaj despre care vorbeam la începutul articolului.
Care a fost, deci, scopul emisiunii TVR din perspectiva servirii interesului public, căci acesta ar trebui să fie rolul presei? Ce a înțeles tânăra generație? Că securitatea nu a fost chiar așa rea, că securiștii și-au servit țara, că nu au fost și nu sunt de blamat. De altfel, una dintre securiste o spune clar chiar la începutul emisiunii, lucru care a dat direcția întregului demers: „Toată lumea acuză securitatea și securiștii de parcă ar fi fost oile negre ale societății”. Iar oile negre au fost vopsite cu sârg de realizatorii emisiunii de la televiziunea publică. Pe scurt: o mizerie.
Comentarii 11
Ely Popescu - 08-29-2022
Doar copiii opiomani de azi, de prin școli, s-ar mai lăsa captivați de ceea ce iese din gura securității, niște balauri. Ce cauză benefică au indivizii aștia? Girofar-vogue. Cred că ar trebui reduși, mentalitar, la starea de detracați care trag cu urechea. Așa au fost, așa sunt, așa vor fi. Dacă le dăm importanță, în masă. se simt o castă, se simt puternici, se simt conducători de destine. bleah! Schimbați subiectul, vă rugăm,ne e silă de securiști! Ne e silă de instituțiile ideologice. Să-și facă. dracu, treaba acolo, dacă au vreuna, fără atâta declarativ, bogăție și ifose! / Și, măcar dacă ar avea creiere sclipitoare acolo, la câți islamiști au prins spionând în România, nu ruși.
RăspundeTraian21 - 08-19-2022
Nu încetez să mă minunez ! Adică pistolul e vinovat pentru crimă? Într-adevăr până în 1958 (plecarea trupelor sovietice) securitatea a fost folosită ca armă de represiune, de agenții impuși la conducerea PMR de sovietici; dar după 1964 Partidul Comunist a preluat controlul represiunii. Că pistolul e de tip Makarov sau Colt nu mi se pare relevant. Nu știu de ce fapte puteau fi acuzate „securistele”, dar erau cadre militare ca și pompierii, sau tanchiștii pe care nu-i acuză nimeni. Culmea naivității nici măcar ofițerii din securitate nu sunt atât de urâți ca informatorii. E penibil că discutam despre abuzurile informatorilor când țara era condusă de Ion Iliescu, agent sovietic care a condus efectiv acte de represiune !
RăspundeMircea Ordean - 08-18-2022
Nu sunt fan al Securității. Dar nici după stilul inflamat al dnei Pora nu mă înnebunesc. A căzut cerul de la o așa emisiune părtinitoare ? (de parcă articolele revistei 22 nu ar fi din plin)
Răspundec. florea - 08-16-2022
Îmi pare rău, dar Securitatea de dinainte de 1960, cum faceți dvs. calculul, a ucis nu pentru că fusese fondată și condusă de etnici străini (rușu, ucraineni, evrei, maghiari), ci pentru că era „brațul înarmat” al REGIMULUI COMUNIST, al Revoluției, cum s-a exprimat Nicolae Pleșiță către arestatul Paul Goma, în 1977. Era intrumentul de teroare împotriva populației care trebuia „cumințită”, reeducată, al unui REGIM ILEGITIM ȘI CRIMINAL.
Răspundeal - 08-16-2022
Este adevarat ca securitatea a fost o institutie malefica, cu un rol opresiv de la inceput la sfarsit din 1949 cand a fost infiintata de evreul ucrainian Pantelei Bodnarenko pana in 1990 si ar fi trebuit ca punctul 8 al proclamatiei de la Timisoara , interzicerea securistilor in viatza politica sa se implementeze, dar ideea ca securitatea inainte de 1960 a fost la fel la cea de dupa 1960 este o minciuna fie din naivitate si lipsa de cunoastere fie din interes, pentru ca un fapt indiscutabil este ca peste 99% din cei ucisi de securitate au fost ucisi inainte de 1960 cand securitatea era condusa de ofiterii straini nkvd , in mare parte sefii erau evrei ucrainieni din urss , Pantelei Bodnarenko , Kishinevsky si Nikolsky si subalternii lor. Nu stiu daca este interes sau naivitate dar Pora pare sa fie o varianta romanizata a numelui Porashenka, feminin de la numele ucrainian Poroshenko. Deci raul are grade, securitatea a fost un rau totdeauna din 1949 pana in 1989, dar inainte de 1960 a fost un rau mult mai mare , era mult mai criminala si functiona ca o anexa kgb si era practic o institutie opresiva straina in care majoritatea sefilor erau straini iar sefii cei mari erau fosti agenti nkvd din urss.
RăspundeLucian Nicolescu - 08-16-2022
Și din cauza unor astfel de televiziuni și jalnici jurnaliști (nu puțini!) am ajuns în fundătura istorică pe care o trăim. Popor plin de morgă, dar niciodată în stare să-și strige adevărul în față, încercând să-și falsifice întotdeauna mizerabila istorie pentru ca să apară curați în fața străinilor. Și aici le putem introduce pe cele trei securiste "curate" lacrima Christ dar, din nefericire, și pe tinerii istorici M.Hodor și Dobrincu plasați de partea urâtă a istoriei. Doamnă Pora, nouă, românilor ne-au lipsit caracterele. Când la cinci luni după alungarea Tartorului Securității românii aleg președinte pe descendentul criminalului mai e cazul să ne întrebăm de ce, la noi, merg toate lucrurile pe dos. Nu avem nici rasă dar nici clasă. Din această cauză avem televiziuni-fose și jurnaliști, iertați-mă, vidanjeuri. Din cauza asta mulți sriști ar defecta la est deși se spune că alianța noastră e spre vest. Ei visează tot la vremurile nenorocite (când securiștii o domneau în România) și visau la dezarmare atât în Vest cât și în Apus. TVR ar trebui închis. Emisiuni ca aceasta, ca cele ale lui Cristache și Dinescu mi se par că mănâncă inutil banii românilor.
RăspundeIon - 08-16-2022
La culisele statului paralel, oile negre s-au vopsit blonde.
RăspundeJoaquin Murieta - 08-15-2022
Comparand Romania Ceaushista cu o Romanie ideala pe care totzi o dorim intr-adevar era departe de ideal dar comparand Romania Ceaushista cu dezastrul Basist de azi evident ea a fost o culme azi imposibil de atins. Comparand securitatea Ceaushista cu acea Romanie ideala iar ramanem nemultzumitzi dar comparand securishtii patriotzi cu SRI-shtii de azi vandutzi pe bani CIA, tradatori exterminatori ai poporului Roman iarashi deferentza e imensa in favoarea securishtilor Ceaushishti. Comaparand libertatea presei inexistenta in socialism cu presa de azi vanduta pe bani CIA cu ziarishti anti-Romani care se opun UNIRII Basarabiei, Bucovinei shi Bugeacului cu Romania iarashi presa Ceaushista iese victorioasa. Bine ca au murit Coposu shi Ratziu ca sa nu mai vada dezastrul Basist de azi.
RăspundeSerios - 08-15-2022
Mentionez si faptul ca sunt fiu de detinut politic iar bunicii mei au fost declarati chiaburi de regimul comunist si persecutati ani de zile..Adesea ,autoritatile comuniste locale recurgeau la persecutii si abuzuri suplimentare pe langa aplicarea legilor si hotărârilor abuzive ale autoritatilor comuniste centrale.De aceea bunicii mei au suportat si persecutiile si interdictiile impuse de primarul de atunci si de " sfatul popular"dar nu au cedat niciodata.Nu voiau decat sa fie lasati in pace.
RăspundeSerios - 08-15-2022
Asa e cum zice doamna Pora.Si eu am fost anchetat de Securitate in 1977 cand eram student.Mi au taiat bursa,m au picat abuziv la 3 examene,m au amenintat ca ma dau afara .Am fost pus sa dau declaratii ca imi recunosc vina de a fi vorbit impotriva regimului comunist( am fosta parat la securitate de studenti informatori)Am fost amenintat cu articolul 66 C.P care se referea la propaganda impotriva oranduirii socialiste si de stat .Decanul si secretarul pcr au convocat o sedinta in care m au atacat violent impreuna cu un alt profesor si m au amenintat cu exmatricularea .Eu am insistat pe dreptul meu de a mi exprima liber opiniile dar ei nu a fost de acord si nici securistul care era prezent si m a criticat si acuzat de anticomunism si aroganta.Nu au recurs la violenta fiindca au considerat ca nu era necesar dar am aflat ca am fost urmarit in continuare si dupa absolvire.Securitatea nu a lucrat singura ci impreuna cu informatorii si colaboratorii ei,cu activistii de partid si cu militienii,cu sefii de institutii si unitati economice,cu o parte din clerici si militari.Exista o retea cu ochiuri mici in care putea fi prins oricine.Nu cred ca majoritatea securistilor erau oameni inteligenti dar beneficiau de o retea care functiona suficient de bine pentru a innabusi in fasa cele mai multe incercari de protest si revolta contra abuzurilor regimului comunist.Cu unele exceptii,Securitatea si a indeplinit cu destul succes misiunea represivă si cea mai importanta ,anume aceea de a i mentine pe nomenclaturistii comunisti la putere cu orice pret( 45 de ani).
RăspundeCarmen Lopez - 08-15-2022
Foarte bine, Stimata Doamna, ca echilibrati lucrurile, dupa atat de multe sofisme raspandite in spatiul public, si care creeaza perdeaua de fum dorita. Nu am vazut emisiunea aceea deoarece nu am tvr, iar inregistrarea pe YouTube nu as fi urmarit-o in niciun caz, dupa citirea articolului G4media, care mi s-a parut clar si factual. Nu interpreta, ci descria continutul emisiunii respective. Am fost revoltata, dar nu uimita. In opinia mea, ca si a altor romani, nu multi, dar nici puțini, dupa '89 nu am asistat la o ruptura, ci la o continuitate. Metodele sunt, poate, mai subtile, dar scopul, personajele, slujitorii sunt, in esenta, aceleasi. Mijloacele de' lucru' s-au adaptat noii 'democratii'.
Răspunde