De același autor
PSD va fi obligat să-și asume de unul singur rateurile guvernării.
Destrămarea USL, această megaputere de 70% cu apucături de partid-stat, care domină scena politică de trei ani, este fără îndoială de bun augur. Riscul exercitării puterii cu buldozerul, al consolidării unei guvernări discreționare cu tendințe antidemocratice s-a diminuat considerabil. Scena politică se resetează și jocul se deschide. Consecințele fărâmițării USL, una dintre cele mai nocive combinații după FSN-ul anilor ’90, nu se vor lăsa așteptate, suntem în an electoral și totul se desfășoară în mare viteză. În primul rând, forța PSD și a Guvernului Ponta vor fi semnificativ limitate, deși tentația de a exercita puterea în interesul strict al clientelei de partid și al corupților va fi mai mare. Noua USD va avea o majoritate fragilă, deci instabilă, în care vor predomina șantajele și pretențiile de posturi pe locurile eliberate de liberali. Sprijinul pentru legile fierbinți - amnistia, trecerea STS la guvern, impozitarea diferențiată etc. - se va negocia punctual. PSD va fi pus în fața unor moțiuni de cenzură, devenite coșmarul majorităților subțirele de la prăbușirea Guvernului Ungureanu. Trădătorii de atunci - UNPR-ul lui Gabriel Oprea e astăzi în USD - pot trăda din nou, armata de strânsură de la PP-DD se poate oricând reorienta în funcție de evoluția evenimentelor, minoritățile și UDMR vor acorda doar susținere punctuală. Important, PSD va fi obligat să-și asume de unul singur rateurile guvernării.
Voiculescu va deveni mai indispensabil ca oricând, parteneriatul cu partidul-televizor urmând să se consolideze. Ponta are nevoie ca de aer atât de susținerea mediatică a oligarhului, cât și de linșarea metodică a principalului său adversar, Antonescu. Acțiunea deja a demarat, dar ce-i mai rău de abia urmează și liderul PNL va simți pe propria piele puterea monstrului de care s-a folosit în ultimii ani. Teleguvernarea va căpăta noi valențe, iar investiția în mogulii deja fideli - Ghiță și Voiculescu - se va înzeci. Ponta va mai avea de gestionat și dificila chestiune a penalilor, baronii PSD încep să fie decimați de DNA. Până în prezidențiale, însă, marja de manevră pe zona justiției și a serviciilor secrete nu este totuși prea largă.
O altă problemă pe care PSD trebuie s-o rezolve rapid este candidatura la prezidențiale. Victor Ponta pare favoritul, dar riscurile pentru el nu sunt de ignorat. Renunțarea la controlul pușculiței bugetare poate avea consecințe nebănuite în perspectiva succesiunii la șefia partidului, iar un eventual eșec în alegeri ar pune capăt carierei sale politice. Se știe, PSD e nemilos cu perdanții. Formula Oprescu mai trebuie testată prin sondaje la scară națională, plus că, să nu uităm, șmecherașul primar de București nu este agreat în Ardeal, acolo unde se tranșează de regulă alegerile. Una peste alta, stabilirea candidatului PSD la prezidențiale este un joc deschis cu multe necunoscute.
Al doilea efect major al ruperii USL este revigorarea opoziției, a cărei pondere nu va mai putea fi ignorată ca până acum. Dacă Antonescu depășește previzibilele nemulțumiri și dezertări generate de pierderea accesului la resurse și funcții, va încerca să devină liderul opoziției. Șansele îi surâd și nu prea. Târăște după el îngrozitoarea moștenire a pactizării cu turnătorul Voiculescu și cu PSD, atacurile la statul de drept și justiție și se adresează unui electorat cu o memorie mai puțin selectivă. Fărâmițarea dreptei poate fi o oportunitate, în situația în care ea continuă și după europarlamentare, dar și principalul handicap. Deja mesajele de colaborare cu PNL venite dinspre PDL, PMP și Forța Civică îl exclud din ecuație. Una în care Băsescu va avea un cuvânt greu de spus. //
